În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, la ora 02:30, a început primul val de deportări staliniste din Basarabia. Sovieticii au ticsit 85 de mii de oameni în 1.315 vagoane, majoritatea „culaci”, preoți, intelectuali și membri ai fostelor partide politice. Listele celor deportați erau întocmite haotic și fără avize oficiale, oamenii devenind cifre în statisticile sovietice.

Cei mai buni reprezentanți ai populației locale au fost trimiși în lagăre de muncă forțată, GULAG-uri, în Siberia și stepele Kazahstanului. Mulți nu au supraviețuit condițiilor dure, iar familiile lor au fost separate și tratate inuman. Deportările i-au afectat și pe cei care au fugit în Basarabia de regimul sovietic – evrei, ucraineni, ruși – dușmani de clasă ai noilor autorități. Deportările au distrus elitele intelectuale și culturale ale Republicii Moldova, lăsând urme adânci și suferințe care sunt resimțite și astăzi. Aceasta este o pagină neagră în istoria noastră, marcată de durere și pierderi în fiecare familie din țară.

„Ca urmare a unei înțelegeri între Hitler și Stalin (Pactul Ribbentrop-Molotov) din 23 august 1939, Uniunea Sovietică a anexat regiunea dintre Prut și Nistru. Sub presiunea acestui pact fatal, România este forțată să cedeze Basarabia. Dar și Bucovina de Nord, și Ținutul Herța. Anume în urma acestor pierderi teritoriale și a crizei politice interne, în România, ajunge la putere dictatorul-fascist, Ion Antonescu. Între timp, de partea asta a Prutului, pe teritoriile tocmai ocupate, puterea sovietică începe o campanie de epurare, teroare și represiuni fără precedent. Cuprinși de panică și disperare, zeci de mii de localnici au fugit peste Prut de urgia bolșevică. Cei care au rămas însă au înfruntat un destin și mai crunt: deportări în masă, executate cu o cruzime de nedescris.

Pentru a lichida fizic orice tentativă de rezistență față de noul regim, noua putere sovietică a supus populația locală unui epurări masive. Cei considerați periculoși au fost ridicați și trimiși în lagăre de muncă forțată, GULAG, în cele mai îndepărtate regiuni ale URSS. „Dușmani ai puterii sovietice” au fost declarați în primul rând cei asociați cu fosta administrație românească anterioară – de la foști funcționari și lideri locali până la intelectuali de rând. Totuși, prima care a avut de suferit a fost populația de origine germană. Circa 100.000 de etnici nemți au fost deportați din Basarabia în cel de-al treilea Reich în urma unei înțelegeri între Hitler și Stalin.

Adevăratul calvar a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, la ora 02:30 – momentul care va intra în istorie ca începutul primului val de deportări staliniste în Basarabia. Organele represive locale au rezervat din timp 1.315 de vagoane. Nu pentru produse sau cărbuni. Pentru 85.000 de oameni, care urmau să fie transporți în condiții inumane, cât se poate mai departe de casele lor. Listele celor deportați erau întocmite cu nenumărate abateri, scrise de mână, fără ștampile sau avize ale unor instituții de stat. Cei mai activi reprezentanți ai populației locale – primari, ofițeri, moșieri, comercianți, polițiști, membrii partidelor de până la anexare, intelectuali cu familii întregi urmau să fie deportați în extremul orient sau în nordul Uniunii Sovietice. Pentru pregătirii sărmanii oameni aveau la dispoziție cel mult două ore.

O țintă predilectă a depărtărilor o reprezentau cei care s-au refugiat în Basarabia, venind din alte regiuni a URSS – etnici evrei, ucraineni, dar și ruși, care fugeau de puterea sovietică. Evaluări care nu pot fi numite totuși complete vorbesc despre circa 22 de mii de persoane care au fost deportate încă până la începutul războiului. Capii familiilor erau trimiși în GULAG, puțini au supraviețuit. Familiile acestora au fost deportate în Siberia sau în stepele din Nordul Kazahstanului. Suferințele prin care au trecut acești oameni sunt greu de descris.

Vorbim de vara anului 1941, un moment tragic pentru întreaga omenire. Dar care a lăsat urme deosebit de adânci în istoria noastră. Și efecte care sunt simțite și astăzi în Republica Moldova, lăsată la mijlocul secolului al XX-lea fără cei mai demni reprezentanți ai neamului”, spune Artur Leșcu, expert WatchDog.MD și doctor în istorie, depre primul val de deportări sovietice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Artur Leșcu #istorie #val de deportari

Fostul polițist italia Riccardo Salvagno ar fi consumat intenționat cocaină înainte să-l răpească și să-l ucidă pe moldoveanul Sergiu Țârnă, susțin procurorii din Veneția, care au încheiat ancheta în dosar, relatează Il Gazzettino.

Tânărul, în vârstă de 25 de ani, lucra ca ospătar în Italia. A fost împușcat în cap în noaptea de 30 spre 31 decembrie 2025, pe un câmp din zona Malcontenta, între Mira și Veneția.

Salvagno a fost arestat la începutul anului. Este cercetat pentru omor calificat, lipsire de libertate, delapidare în legătură cu arma de serviciu și mai multe infracțiuni privind armele de foc. Potrivit procurorului Christian Del Turco, el ar fi luat aproximativ o jumătate de gram de cocaină ca să-și altereze capacitățile cognitive înainte de faptă. Această circumstanță agravantă îl vizează doar pe el.

În același dosar este cercetat Andrea Vescovo, de 38 de ani, considerat complice la omor și la lipsirea de libertate.

Potrivit anchetei, Țârnă a fost luat cu forța și urcat într-un Volkswagen Polo, care aparține lui Salvagno. Camerele de supraveghere au filmat două persoane care îl obligau să urce în mașină. Fața lui Salvagno ar fi vizibilă în imagini, iar Vescovo a fost identificat după traseul mașinii și după conexiunile telefonului la antenele GSM.

Avocații lui Salvagno vor invoca lipsa răspunderii penale, din cauza unei presupuse tulburări psihice asociate consumului de alcool și droguri. Expertizele psihiatrice de la sfârșitul lui iulie ar fi indicat paranoia și intoxicație cronică cu stupefiante. În cazul lui Vescovo, apărarea spune că starea de sănătate nu e compatibilă cu detenția.

Avocații au acum 20 de zile ca să consulte dosarul, să depună memorii și să ceară audierea clienților. După aceea, procurorul decide dacă cere trimiterea lor în judecată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, plițistul Riccardo Salvagno a recunoscut, în dimineața zilei de 11 februarie, în timpul unui interogatoriu de cinci ore, că l-a împușcat pe moldoveanul Sergiu Țârnă, găsit decedat pe 30 decembrie 2025, cu o rană la tâmplă, într-un câmp din apropierea Veneției.

Amintim că, în luna ianuarie 2026, autoritățile din Italia au audiat-o pe dansatoarea și escorta spaniolă, Lady Bruneth, martor cheie în dosar, deoarece ar fi apărut într-un „video intim” cu Salvagno, principalul suspect.

Femeia a fost ascultată timp de aproximativ o oră și a respins implicarea sa directă, afirmând că nu este responsabilă pentru video și că rolul său s-ar limita la faptul că a fost clienta lui Riccardo Salvagno.