Înalți oficiali din statele est-europene membre NATO se întâlnesc marți în Riga, Letonia. Reuniunea este organizată pentru pregătirea Summitului NATO din iulie, ce va avea loc la Washington, transmite Antena 3.ro, citând Agerpres.

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, va participa la reuniunea Formatului „București 9” (B9), care reunește nouă state din estul și centrul Europei: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia și cele trei țări baltice.

Inițiat de Polonia și România în urma anexării ilegale a Crimeii de către Rusia în 2014, Formatul „București 9” reunește state motivate de propria lor siguranță în contextul agresiunii ruse. Cu excepția Ungariei, toate statele sunt printre cei mai fervenți susținători ai Ucrainei.

În cadrul reuniunii de la Riga de marți, președintele Klaus Iohannis va pleda pentru intensificarea atenției asupra securității în regiunea Mării Negre și pentru menținerea sprijinului acordat statelor vulnerabile din zonă, precum Republica Moldova.

Iohannis va sublinia importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea NATO, așa cum este stipulat în Conceptul Strategic din 2022.

Președintele român va co-prezenta lucrările Formatului „București 9” împreună cu președinții Letoniei, Edgars Rinkevics, și al Poloniei, Andrzej Duda.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între 9 și 11 iulie, Washingtonul va găzdui următorul summit NATO. Unul dintre principalele subiecte va fi sprijinul pentru Ucraina, țară care, cu ajutorul Occidentului, rezistă invaziei militare sângeroase a Rusiei de peste doi ani.

#Iohannis #Marea Neagra #securitatea #Summitul Formatului Bucureşti 9

În seara zilei în care Republica Moldova marchează 35 de ani de independență, clădirea Parlamentului este iluminată în culorile tricolorului.

Prin această acțiune, instituția legislativă transmite un mesaj de unitate, demnitate și respect față de valorile care au stat la baza proclamării independenței Republicii Moldova, reafirmând importanța suveranității, libertății și democrației.

Programul dedicat Zilei Independenței a debutat cu depuneri de flori, urmate de o paradă militară la care au participat peste 2 000 de militari și reprezentanți ai structurilor de forță. Seara s-a încheiat cu un concert în cadrul căruia evoluează numeroși artiști autohtoni.

Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost adoptată la 27 august 1991, fiind precedată de mișcarea de renaștere națională de la sfârșitul anilor 1980, care a revendicat democratizarea societății, revenirea la alfabetul latin, afirmarea limbii române și a identității naționale. Documentul proclamă Republica Moldova drept stat suveran, independent și democratic, care își stabilește în mod liber politica internă și externă.