Centrele de tineret din municipiul Chișinău capătă tot mai multă popularitate în rândul adolescenților. În capitală există cinci astfel de centre, la Ciocana, Rîșcani, Buiucani, Centru și Botanica. În 2022, centrele au fost vizitate de aproximativ 20.000 de beneficiari, în 2023 – aproape 50.000. Într-o discuție cu echipa realitatea.md, Petru Grecu, directorul Centrului Municipal de Tineret Chișinău, a precizat că din ianuarie și până la început de iunie 2024, numărul vizitatorilor a depășit cifra de 27.000.

„Centrul este un loc sigur, prietenos, unde tinerii pot, într-adevăr, să se dezvolte, să-și pună ideile în practică. Angajații centrului le sunt mereu alături, în oricare provocare pe care ei o au. Centrul este un spațiu în care tinerii sunt ascultați, iar ideile lor pot să devină realitate” , a menționat Petru Grecu.

Așadar, în cadrul acestor centre, tinerii pot să-și crească nivelul de implicare în societate, să participe la programe de dezvoltare personală, să-și dezvolte competențe antreprenoriale, să fie promotori ai păcii, securității, implicării civice, prin voluntariat. Totodată, centrele reprezintă un mediu pentru relaxare, discuții cu prietenii, ghidare în carieră, dar și consultanță psihologică.

„Numărul tinerilor care vin la aceste centre o să crească în 2024, evident, pentru că avem și mai multe activități, avem mai multe proiecte, dar și oportunități pentru ei” a mai adăugat directorul Centrului Municipal de Tineret Chișinău.

În mare parte, beneficiarii acestor centre sunt tinerii cu vârsta de până la 20 de ani. Totuși, sunt așteptați toți doritorii de până la 35 de ani.

„Dacă vorbim despre programe, acestea sunt mult mai complexe, cum este dezvoltarea personală, consultarea psihologică sau ghidarea în carieră. Pot veni tinerii 20+. În prezent, mai puțin sunt interesați tinerii 30+. Mulți dintre cei care vin la centre (n.r. tineri) își doresc un job, vor să aibă un salariu. Alții vin atunci când organizăm concerte, or alte distracții de genul ăsta, ca să-și animeze timpul liber după o săptămână de muncă”, a precizat Petru Grecu.

La centrul de tineret din sectorul centru al capitalei am întâlnit mai mulți beneficiari. Unii jucau șah, tenis de masă, în timp ce alții aveau la ordinea zilei jocurile interactive și socializarea cu prietenii noi.

Redacția realitatea.md a vorbit cu Alexandrina. Frecventează centrul de câteva luni.

„Mă întâlnesc aici foarte des cu prietenii. În fiecare zi îmi fac cel puțin un prieten nou. Îmi place că avem aici foarte multe jocuri interactive” a povestit adolescenta.

Tot acolo l-am întâlnit și pe Dragoș, un tânăr de 20 de ani, care vine la centru de două luni. Cel mai mult, Dragoș se simte atras de „Clubul de dezbateri” și „Clubul de artă”.

La bucătăria din cadrul centrului am întâlnit-o pe Mădălina, alături de prietenii săi. Ea ne-a spus că frecventează centrul deja de un an, zilnic.

„Îmi plac activitățile de aici, îmi place atitudinea voluntarilor, îmi plac jocurile și convorbirile de grup. Îmi place să joc tenis”.

Am discutat și cu Valentina, o altă tânără care, pe parcursul verii, vine zilnic.

„Îmi plac tinerii cu care am făcut cunoștință aici, de fapt îmi plac oamenii care vin aici, voluntarii. Îmi place că oamenii sunt destul de deschiși. Mă simt în siguranță aici. Simt că orice problemă nu aș avea, nu voi fi judecată, ci ajutată”, a conchis adolescenta.

Acest material a fost scris de Nicoleta Sîrbu, studenta Universității de Stat din Moldova (USM), stagiară la Realitatea.md

#activitati de vara #Centrul pentru Tineret #Chisinau #oportunitati

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.