Cadrul de activitate al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) va fi consolidat, ținând cont de standardele internaționale aplicabile băncilor centrale. Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative.

„Modificările prevăd consolidarea unor aspecte privind independența funcțională a Băncii Naționale și ajustarea cadrului legal referitor la procedurile administrative desfășurate de BNM. Proiectul oferă reglementări specifice, care țin cont de statutul și obiectivele urmărite de Banca Națională în calitate de autoritate de rezoluție, autoritate ce realizează licențierea și supravegherea băncilor, a prestatorilor de servicii de plată și a emitenților de monedă electronica, precum și de specificul sectoarelor reglementate și supravegheate de Banca Națională.

Documentul mai precizează competențele BNM în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor, uniformizează în legislație unele aspecte ce vizează atribuțiile de supraveghere și control ale BNM, consolidează reglementările privind evidența contabilă și raportarea financiară, precizează mandatul și competențele BNM în domeniul macroprudențial. De asemenea, este reglementat dreptul BNM de comercializare a monedelor comemorative și jubiliare direct publicului larg”, informează reprezentanții Parlamentului.

Proiectul interzice membrilor organelor de conducere ale BNM și personalului BNM de a deține cote de participare în capitalul social al entităților supravegheate. Această prevedere a fost inclusă pentru a preveni potențialele conflicte de interese în procesul de exercitare a atribuțiilor de reglementare, supraveghere și control al entităților.

De asemenea, membrii organelor de conducere ale Băncii Naționale care și-au încetat mandatul și angajații Băncii Naționale care au avut atribuții de supraveghere și care și-au încetat raporturile de muncă vor beneficia de o indemnizație lunară de 50 % din salariul de funcție deținut. Cheltuielile financiare pentru achitarea indemnizației pentru perioada de conformare la restricția de neangajare vor fi suportate de Banca Națională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul de lege a fost elaborat de Banca Națională a Moldovei, ținând cont de recomandările Fondului Monetar Internațional și de angajamentele asumate de țara noastră conform Acordului de Asociere cu UE. Documentul urmează a fi examinat de Parlament și în lectura a doua.

#BNM #FMI #proiect de lege

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.