Volodimir Zelenski a declarat că așa-zisul ultimatum al lui Putin pentru „discuții de pace” cu Ucraina nu diferă de „propunerile” sale anterioare și le-a comparat cu acțiunile Germaniei naziste. Afirmația a fost făcută într-un interviu acordat postului de televiziune italian Sky TG24, scrie presa ucraineană.

Liderul de la Kremlin a declarat vineri că, pentru a începe negocierile de pace cu Federația Rusă, trupele ucrainene trebuie să se retragă de pe întreg teritoriul a patru regiuni, iar Kievul trebuie să declare că nu intenționează să adere la NATO.

„Acum vedem că el (Putin) este angajat în renașterea nazismului. Este un nou val al acestui nazism, a celui rusesc”, a spus președintele ucrainean.

Zelenski a explicat că Putin vrea să pună mâna atât pe teritoriile ocupate de Rusia, cât și pe cele neocupate ale Ucrainei.

„Este același lucru pe care l-a făcut și Hitler când a spus: „Dați-mi o parte din Cehoslovacia și asta va fi sfârșitul”. Dar nu, este o minciună, o minciună istorică. După aceea a urmat Polonia, apoi ocuparea întregii Europe”, a reamintit liderul de la Kiev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Știți că acest val de nazism nu se oprește niciodată. A ajuns în diferite locuri de pe pământ, așa că nu ar trebui să avem încredere în aceste mesaje, pentru că Putin merge pe același drum. Astăzi, el vorbește despre patru regiuni, mai devreme vorbea despre Crimeea și Donbas”, a conchis Zelenski.

Putin cere Ucrainei să renunțe la NATO pentru a începe să vorbească despre pace

Anterior, președintele rus Vladimir Putin, și-a imaginat noi „condiții pentru începerea negocierilor de pace”: trupele ucrainene ar trebui să se retragă de pe întreg teritoriul a patru regiuni ucrainene, iar Kievul ar trebui să declare că nu intenționează să adere la NATO.

Putin a vrut să discute în ajunul Summitului global pentru pace din Elveția, la care Rusia nu a fost invitată și pe care nu îl recunoaște ca fiind o inițiativă reală de pace.

#PACE #Putin #ultimatum #Zelenki

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.