Fabrica „Bucuria” S.A. va contesta în instanță amenda de 1,8 milioane de lei aplicată de Consiliul Concurenței, se arată într-o reacție a companiei. Responsabilii declară că „nu este ușor să supravețuiești concurenței, atunci când nu ai susținere din partea unor organisme din Republica Moldova”.

„Bucuria S.A. folosește legal mărcile „MU” și „PARKUR”, întrucât acestea au fost înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova de către „Bucuria Dulce” S.R.L., conform prevederilor legale. De către AGEPI, la data de 06.02.2021 a fost înregistrată marca verbală ПАРКУР, cu nr.34711 și la data de 22.02.2021, marca verbala MU, cu nr. 34779. Ulterior, titularul mărcilor respective a transmis toate drepturile asupra mărcilor S.A. „Bucuria”. Atragem atenția că „Невский Кондитер” О.О.О. și „КРИСТИНА” A.O. au înregistrate mărcile respective doar pe teritoriul Federației Ruse, pe teritoriul Republicii Moldova, mărcile sus-numite nu au acoperire.

Menționăm că ambalajul ambelor produse, atât după formă, cât şi culorile imprimate pe etichetă, nu sunt identice, cu excepţia petelor caracteristice pielii pigmentate a vacilor care sunt niște elemente figurative. De fapt, interjecția „MU” redă strigătul specific al vitelor cornute și în mentalul colectiv declanșează mecanismul de asociere cu acestea. Dacă e să verificăm prezența pe ambalaj atât a cuvântului „MU”, cât și a petelor caracteristice vacilor, vom depista prezența acestora pe ambalajul bomboanei „Кто сказал МУ?” (produs de ABK, Ukraina), bomboanei „Му и Ну” (producător Сладонеж, Rusia), bomboanei „MUUUU!” (producător Mieszko, Polonia), etc.. Deci nu poate fi vorba de copierea ilegală a unui ambalaj, când acesta nu este înregistrat ca proprietate intelectuală și, practic, petele caracteristice vacilor și denumirea „MU” sunt folosite de diverși producători de produse de cofetărie”, se menționează în reacția companiei.

Adițional, compania mai spune că „toate entitățile de producere din Republica Moldova sunt supuse unei concurențe neloiale din partea producătorilor externi atât din Federeația Rusă, cât și Ukraina”

„Resursele energetice și materiile prime în Republica Moldova sunt de câteva ori mai scumpe comparativ cu prețul din țara concurenților, plus la toate, importul produselor de cacao, arahidelor, nucilor de pădure, albușului de ou etc., sunt supuse taxelor vamale, pe când produsele de cofetărie importate din aceste țări nu cad sub incidența taxelor vamale, deși conțin materii prime menționate mai sus. Concluzionând, ne punem întrebarea: în ce mod, producătorii locali, pot concura „loial” cu produsele importate?”, conchid responsabilii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consiliul Concurenței a sancționat întreprinderea „Bucuria” cu o amendă de peste 1,8 milioane de lei pentru copierea ilegală a ambalajelor produselor de cofetărie „MU” și „PARKUR”, aparținând unei întreprinderi concurente. Decizia, care constată acțiunile de concurență neloială, a fost adoptată pe 7 iunie 2024.

BANI.MD: Cea mai dulce afacere din Moldova, amendată cu 1,8 milioane de lei

#amenda #Bucuria #reactia companiei

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.