Eșecul liderilor europeni în a ajunge la un acord privind funcțiile de conducere ale instituțiilor UE reprezintă un “pas util” spre decizie, a apreciat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul summitului de la Bruxelles, prima întrevedere post-electorală a celor 27 de șefi de state sau de guverne după alegerile europarlamentare din 6-9 iunie. El a declarat că a fost “absolut clar” că scopul reuniunii informale nu a fost acela de a lua o decizie cu privire la funcțiile de conducere, ci mai degrabă de a avea un “schimb de opinii aprofundat” cu privire la candidați.

“Scopul din această seară nu a fost de a lua o decizie“, a subliniat Michel, precizând că distribuirea posturilor va fi finalizată la summitul oficial al Consiliului European de săptămâna viitoare.

Summitul Consiliului European din 27-28 iunie, reuniunea de vară a liderilor UE, va avea două decizii majore pe agendă, una legată de posturile de conducere și alta privind agenda strategică 2024-2029 a Uniunii Europene.

“Trebuie să ne punem de acord asupra unei echipe și trebuie să ne punem de acord asupra unui program”, a spus el, adăugând că rezolvarea problemei până la sfârșitul lunii este o “datorie colectivă”.

Președintele Consiliului European a insistat și asupra faptului că este foarte important să se asigure transparența procesului și că toți liderii au acces la aceleași informații.

Cele trei mari familii politice au prezentat cei trei candidați pentru aceste poziții: Ursula von der Leyen (Germania) la PPE pentru șefia Comisiei, fostul premier portughez Antonio Costa de la Socialiștii Europeni pentru funcția de președinte al Consiliului European și premierul estonian Kaja Kallas de la liberali pentru poziția de Înalt Reprezentant. La aceste nume este adăugat și cel al Robertei Metsola, de la PPE, președinta în funcție a Parlamentului European, pentru a continua încă un mandat.

Orice decizie a Consiliului European trebuie să reflecte diversitatea și echilibrul UE din punct de vedere geografic, al mărimii țărilor, al genului și al apartenenței politice. Potrivit tratatului UE, toate cele trei poziții menționate necesită un vot cu majoritate calificată din partea liderilor statelor membre (minim 55% din statele membre care reprezintă 65% din populația UE). Dintre funcțiile menționate, persoana nominalizată pentru șefia Comisiei Europene trebuie validată prin vot la nivelul plenului Parlamentului European.

Numele celor trei, vehiculate și anterior summitului, au fost discutate la nivel de negociatori ai celor trei mari familii politice, fapt ce i-a nemulțumit pe mai mulți lideri naționali.

Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că liderii trebuie să “marineze” decizia privind distribuirea funcțiilor de conducere. El a adăugat că, deși nu vrea să fie prea optimist, crede că un acord este aproape, subliniind că acordul final ar putea să nu vină înainte de alegerile franceze, care vor avea loc pe 30 iunie și 7 iulie.

Întrebat despre opțiunile familiei politice liberale Renew, Macron a spus că “lucrurile sunt în regulă”, sugerând că șansele premierului estonian Kaja Kallas, considerat drept unul dintre principalii candidați pentru postul de șef al diplomației UE, sunt bune.

La rândul său, premierul ungar Viktor Orbán a declarat că liderii UE aparținând Partidului Popular European, socialiștilor și democraților și liberalilor au format o coaliție și au convenit asupra numelor pentru funcțiile de conducere, criticând această abordare.

Un “fum alb” (n.r. – decizie pozitivă) la acest prim summit era greu de preconizat, deși atât Emmanuel Macron, cât și Olaf Scholz au indicat că își doresc o înțelegere rapidă pentru a demonstra capacitatea UE de a acționa. “Sunt șefi de stat și de guvern. Ei nu vin la Bruxelles doar pentru a aproba un acord“, afirma un diplomat european înainte de reuniunea de la Bruxelles, anticipând negocieri prelungite.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene și-au dat întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029.

Atenția se va muta acum spre summitul Consiliului European din 27-28 iunie a având în perspectivă faptul că noul Parlament European se va reuni în sesiunea plenară inaugurală la 16 iulie 2024, cu un potențial vot pentru funcția de președinte al Comisiei Europene preconizat pentru data de 18 iulie.

Mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. Atât șeful Consiliului European, cât și Înaltul Reprezentant sunt aleși de membrii Consiliului European. De asemenea, deciziile privind ocupanții fotoliilor de președinte al Comisiei și de Înalt Reprezentant presupun indirect și atribuirea a două mandate în Comisia Europeană în funcție de statele de proveniență ale liderilor aleși.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consiliul European #functii #lideri UE

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.