Avem o șansă istorică unică pentru a cimenta parcursul nostru european în Constituția țării și asta vom arăta la referendumul de aderare la UE, care va fi organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din Republica Moldova – 20 octombrie 2024. Atunci cetățenii moldoveni vor răspunde la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Pentru mai multă claritate, au fost lansate mai multe materiale informative pe rețelele sociale, dar și un site exclusiv dedicat referendumului. Cel mai recent, au fost publicate cinci explicații de ce este organizat referendumul pentru aderare la UE anume acum.

Avem o oportunitate istorică pe care o asteptăm de 30 de ani – tările UE vor mai mult ca niciodată ca Moldova să adere la UE (cu câțiva ani în urma liderii UE spuneau că UE nu trebuie să se mai extindă), iar cetățenii noștri tot își doresc sã fie parte a UE.
Este momentul în care putem transforma această susținere într-un pas real. Nu se știe când această deschidere din afară va mai veni vreodată – trebuie sa fim isteți, întelepți și să ne folosim de acest moment istoric. Să fim gospodari și sắ avem grijă de țara noastră.
Moldovenii vor ca țara lor să fie în UE și acest lucru trebuie reconfirmat și scris in Constituție, ca oricine ar fi la guvernare, vocea poporului pentru această direcție de dezvoltare să fie obligatorie pentru clasa politică.
Sunt voci care se opun aderării și ei declară în mod fals că poporul nu vrea în UE – trebuie sã le aratăm că anume aceasta este voința democratică a moldovenilor. Nu trebuie sã admitem ca hoții care promovează falsuri despre UE, care vând țara și lucrează împotriva Moldovei să ne distrugă viitorul și prezentul.
Referendumul nu este doar despre viitor. Referendum este despre prezent. Nu avem timp să așteptăm un vitor mai bun, trebuie și suntem obligați să construim un prezent sigur și în bunăstare.

Amintim că prima acțiune de informare a cetățenilor despre importanța referendumului de aderare la Uniunea Europeană s-a desfășurat în perioada 6-7 aprilie curent. Președinta țării, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Dorin Recean, alături de voluntari, deputați, miniștri au vorbit cu oamenii din toate localitățile țării despre beneficiile aderării Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare UE #referendum

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.