Delegația Tiraspolului din Comisia Unificată de Control (CUC) se plânge că aeronave de pe malul drept al Nistrului, dar și ale țărilor NATO, ar survola, „necoordonat”, spațiul aerian din Zona de Securitate. Potrivit acesteia, 118 astfel de cazuri ar fi avut loc din luna martie. Contactat de Newsmaker.md, Biroul politici de reintegrare a declarat că, conform celor mai recente informații, nu au fost înregistrate încălcări ale regimului Zonei de Securitate cu implicarea aparatelor de zbor.

Pe 20 iunie, delegația Tiraspolului din cadrul CUC a publicat o declarație despre faptul că regulile privind zborurile în Zona de Securitate ar fi încălcate. Potrivit declarației, 118 aeronave de pe malul drept al Nistrului ar fi survolat spațiul aerian din acest teritoriu fără „coordonare” din martie.

„Moldova nu informează comandamentul militar al forțelor de menținere a păcii cu privire la survolarea aeronavelor sale în Zona de Securitate. În același timp, acolo apar și avioane ale țărilor-membre NATO, cu știința Chișinăului. Numărul mare de parașutiști care aterizează în Zona de Securitate și în jurul acesteia este, de asemenea, alarmant. Acest lucru s-a întâmplat în trecut și anul acesta. Delegația transnistreană califică astfel de acțiuni ca fiind provocatoare și face apel la toate părțile să nu escaladeze situația din Zona de Securitate”, se arată în declarație, potrivit presei de pe malul stâng al Nistrului.

Contactat de sursa citată, Biroul politici de reintegrare a declarat că astăzi, la Bender, CUC s-a întrunit în ședință, iar subiectul în cauză nu a fost abordat.

„Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control a recepționat această declarație după epuizarea subiectelor din agendă și urmează să analizeze elementele invocate. Potrivit informațiilor la zi, nici o încălcare a regimului Zonei de Securitate ce privește aparatele de zbor de mică înălțime nu a fost înregistrată”, au comunicat reprezentanții Biroului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Biroul politici de reintegrare #Chisinau #Tiraspol #zboruri #Zona de Securitate

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.