Apa din lacurile din municipiul Chișinău conține nitrați și este contaminată cu bacterii, iar nisipul de pe plaja „La izvor” este contaminat cu enterococi și prezintă pericol pentru sănătate. Cel puțin astea sunt rezultatele investigațiilor de laborator, realizate de Centrul de Sănătate Publică Chișinău.

Mai mult, specialiștii Centrului de Sănătate Publică Chișinău au constatat că apa din lacurile din parcurile municipale nu poate fi utilizată în scopuri de agrement.

„Centrul de Sănătate Publică Chișinău a efectuat investigații de laborator a apei bazinelor acvatice din parcurile municipiului Chișinău. Potrivit rezultatelor obținute în urma investigațiilor s-a constatat că apa din bazinele acvatice din parcurile „Râșcani”, „Valea Morilor’’, „Valea Trandafirilor’’ și „La izvor’’, (după consumului chimic și biochimic de oxigen), se încadrează în clasa 5 după gradul de poluare, conform Anexei nr. 1 la Regulamentul privind cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață, aprobat prin HG nr. 890 din 12.11.2013. De asemenea, potrivit investigațiilor de laborator, nisipul de pe plaja ,,La izvor” este contaminat cu enterococi și prezintă pericol pentru sănătate.

Specialiștii Centrului de Sănătate Publică Chișinău au efectuat investigații de laborator a apei din izvoarele amplasate în parcurile din orașul Chişinău. Conform rapoartelor de încercări a apei din izvoare s-a stabilit un conținut ridicat de nitrați în apa din izvoarele din parcurile „Valea Trandafirilor nr. 2” „Valea Morilor” și „La izvor’’ care constituie de la 56,0 pînă la 145,2 mg/l – norma fiind de până la 50 mg/l. În apa din izvoarele nr. 1 și 2 din parcul „Valea Trandafirilor” au fost depistate Bacterii coliforme de la 3-201 NCP/100ml și Enterococi intestinali, norma fiind 0 NCP/100 ml”, se arată în comunicatul emis de reprezentanții Spații Verzi.

Reprezentanții Întreprinderii Municipale „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” spun că vor instala, în perioada imediat următoare panouri informative prin care va atenționa suplimentar locuitorii și oaspeții capitalei să nu consume apă din izvoarele menționate, utilizarea apei fiind admisă numai în scopuri menajere şi tehnice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bacterii #Centrul de Sănătate Publică #Chisinau #lacuri #nisip #spatii verzi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.