Fugarul Ilan Șor, deputata Marina Tauber și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, au ajuns în baza de date ucraineană „Mirotvoreț”, care conține informații despre „susținătorii agresiunii ruse împotriva Ucrainei”. Deși nu e o listă oficială de sancțiuni, prezența lor acolo atrage unele consecințe, inclusiv legale. Creată în urmă cu aproape un deceniu, baza de date este administrată în prezent de organizația non-guvernamentală Centrul de cercetare a crimelor contra securității naționale a Ucrainei. În Rusia, baza de date a fost denunțată de autorități și propagandă ca fiind o listă a oamenilor ce ar urma să fie „lichidați” de serviciile ucrainene. Autoritățile de la Kiev au respins acuzațiile. Europa Liberă explică când și de ce a apărut, cine a ajuns pe listă, cât de credibil este acest proiect și care sunt sancțiunile oficiale ale Ucrainei.

Portalul „Mirotvoreț” a fost dezvoltat începând cu vara anului 2014, la scurt timp după anexarea Crimeii de către Rusia și izbucnirea ostilităților dintre forțele ucrainene și separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei. Site-ul fost lansat în decembrie 2014, inițial de un grup de voluntari numiți „Narodîni tîl”.

Fondatorul platformei este considerat politicianul și activistul ucrainean Gheorghii Tuka, care a fost guvernator al regiunii Luhansk, în 2015-2016, și viceministru pentru teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei, în perioada 2016-2019.

În esență, baza de date „Mirotvoreț” este o listă ce cuprinde persoanele considerate ca fiind o amenințare la adresa securității Ucrainei. De multe ori, este vorba de colaboratori ai Rusiei și susținători ai agresiunii rusești împotriva Ucrainei. Inițial, lista a fost completată în special de starurile muzicii pop rusești care vizitau Crimeea.

Oligarhul fugar Ilan Șor a fost inclus în listă pentru „negarea agresiunii ruse asupra Ucrainei”, „manipularea informației”, „participarea în procese de destabilizare a vieții social-politice în țările din spațiul post-sovietic” și „răspândirea narațiunilor propagandistice ale Kremlinului”.

Deputata Marina Tauber, fosta vicepreședintă a partidului lui Șor, a fost numită „mâna dreaptă” a acestuia și acuzată de fapte similare.

Guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost numită „complice a ocupanților ruși”, fiind acuzată de „propaganda războiului și sprijinirea publică a agresiunii ruse”, „incitare la ură interetnică” și „răspândirea narațiunilor propagandistice ale Kremlinului”.

Printre moldovenii incluși în această listă se mai numără deputatul socialist Bogdan Țîrdea, jurnalistele Elena Pahomova și Natalia Morari sau liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

La nivel internațional, de la invazia pe scară largă a Rusiei, pe listă au ajuns, din cauza opiniilor lor pro-ruse, premierul maghiar Viktor Orban și președintele Croației, Zoran Milanovic.

Datele din martie 2021, arătau că în baza de date „Mirotvoeț” erau aproximativ 240.000 de persoane, dintre care 56.000 erau „luptători ai grupurilor armate ilegale”, 75.000 sunt cetățeni ai Rusiei.

Unul dintre membrii proiectului, consilierul ministrului ucrainean de Interne, Anton Herașcenko, a afirmat că informațiile despre persoanele introduse în listă sunt verificate din surse deschise. Acestea includ postări pe rețele sociale, bloguri, forumuri sau alte resurse online.

Baza de date este percepută ca o „listă neoficială” de sancțiuni, deoarece informațiile prezentate sunt deseori utilizate de autoritățile ucrainene, iar includerea în listă echivalează uneori cu interdicția de intrare în Ucraina. Mai mult, informațiile de pe această platformă au fost deseori acceptate ca probe de instanțele judecătorești din Ucraina.

Platforma a fost implicată într-un scandal în 2016, când a avut loc o scurgere masivă de informații, care au vizat mii de jurnaliști ce au lucrat în regiunile separatiste din estul Ucrainei. Atunci, au existat inclusiv apeluri de închidere a platformei, venite din partea unor organizații precum Human Rights Watch, dar și a ambasadorilor G7, care au emis o declarație de îngrijorare.

Autoritățile ucrainene au deschis o investigație privind posibile încălcări, însă au clasat-o ulterior, menționând că nu a fost comisă nicio infracțiune. Portalul și-a suspendat atunci temporar activitatea.

Kievul și-a creat un regim de sancțiuni în 2014, când a adoptat o lege în acest sens, modificată pe parcurs. În general, autoritățile ucrainene pot sancționa cetățenii străini, apatrizii, companiile și organizațiile străine sau deținute de entități din afara țării.

Temei pentru includerea în listele de sancțiuni ale Ucrainei sunt acțiunile ce afectează securitatea națională a țării, de rând cu încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor. De regulă, sancțiunile în privința persoanelor fizice sunt întocmite de Consiliul Național de Apărare și Securitate a Ucrainei, ulterior, validate prin decret al președintelui ucrainean.

În ce privește persoanele juridice, lista de sancțiuni este creată în același mod, decizia finală aparținând, însă, Radei Supreme. Modificarea sau anularea sancțiunilor se face pe aceeași cale.

Potrivit Registrului de stat al sancțiunilor, în prezent, pe listele de sancțiuni ucrainene se regăsesc peste 10.000 de persoane și peste 7.100 de entități. Dintre acestea, șase persoane și nouă companii sunt din Moldova. Cea mai cunoscută este uzina „Topaz ”din Chișinău, sancționată în decembrie 2023.

Legislația ucraineană prevede peste 20 de tipuri de măsuri restrictive ce pot fi impuse de Ucraina împotriva celor aflați pe listele de sancțiuni. Ele variază de la înghețarea activelor și accesul interzis în Ucraina până la interdicții de participare în activități economice sau în anumite domenii ale vieții publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Evghenia Guțul #Ilan Șor #Marina Tauber #Mirotvoret

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.