Mark Rutte va fi nominalizat oficial pentru funcția de secretar general al NATO, potrivit unor surse diplomatice, scrie AFP. Cele 32 de state membre ale NATO vor confirma, mâine, nominalizarea lui Mark Rutte. Ambasadorii statelor membre vor oficializa această numire în timpul unei reuniuni a Consiliului Atlanticului de Nord, forul de decizie politică al NATO.

Retragerea candidaturii lui Klaus Iohannis şi a obiecţiilor pe care le aveau Ungaria şi Slovacia i-au lăsat lui Rutte cale liberă în obţinerea postului de secretar general. El îşi va intra în atribuţii pe 1 octombrie, când expiră ultima prelungire a mandatului actualului secretar general, Jens Stoltenberg, numit în 2014. Mandatul acestuia a fost extins de patru ori în contextul războiului din Ucraina.

Pe lângă acest război şi contextul politic internaţional tensionat, Mark Rutte va conduce alianța într-o perioadă dificilă, dominată de alegerile din SUA și de posibilitatea unui nou transfer de putere la Washington, în cazul în care Donald Trump ar câștiga alegerile din noiembrie. Relaţiile bune ale lui Rutte cu Trump în precedentul mandat al acestuia ar putea să fi jucat un rol în susţinerea candidaturii sale. Liderul neerlandez este recunoscut printre omologii săi europeni drept salvatorul summitului NATO din 2018, când a discutat cu Trump asupra cheltuielilor de apărare pe care fostul preşedinte american dorea să le vadă crescute în rândul europenilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Mark Rutte #NATO #nominalizare #sefie NATO #state NATO

Guvernul vrea să păstreze cel puțin 620.000 de gospodării în programul de compensații pentru sezonul rece, dar analizează modificarea criteriilor de eligibilitate pentru a direcționa sprijinul către familiile cu venituri mai mici. Printre propuneri se numără reducerea pragului pentru veniturile din dividende de la 300.000 la 200.000 de lei anual.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8, că autoritățile își propun să direcționeze mai mult sprijin către gospodăriile cu cele mai mici venituri și cu cea mai mare povară energetică.

„Linia roșie este acel 620.000 de gospodării care au beneficiat în sezonul precedent și ne uităm ce alte categorii sau ce nivel de venituri ca să oferim mai multe”, a declarat Plugaru.

Astfel, dacă în sezonul trecut o persoană cu venituri din dividende de până la 300.000 de lei putea beneficia de compensație, acum autoritățile discută reducerea acestui prag la 200.000 de lei.

Un alt criteriu aflat în analiză vizează veniturile din dobânzi. Pragul de anul trecut, de 4.000 de lei anual, ar putea fi redus la 3.000 de lei.

Ministra spune că modificările ar permite concentrarea ajutorului asupra gospodăriilor care nu au venituri suplimentare din dividende sau dobânzi și care sunt mai vulnerabile în fața cheltuielilor pentru energie.

În același timp, autoritățile analizează posibilitatea majorării plafonului maxim al compensației. În sezonul precedent, ajutorul a fost cuprins între 500 și 1.000 de lei, iar valoarea medie a fost de aproximativ 750 de lei. Plugaru afirmă că valoarea minimă nu va coborî sub 500 de lei.

Numărul final al gospodăriilor beneficiare va depinde atât de resursele disponibile în bugetul de stat, cât și de sprijinul financiar care va putea fi obținut de la donatori. Potrivit ministrei, Guvernul a solicitat deja suport partenerilor europeni pentru programul de compensații.