În fiecare an, odată cu recoltarea culturilor spicoase, mai mulți agricultori aleg să-și curețe terenurile, prin arderea miriștilor. Deși, această practică poate părea rapidă și eficientă, efectele sale devastatoare asupra mediului și sănătății sunt de necontestat.

În acest sens, Inspectoratul pentru Protecția Mediului anunță că arderea resturilor vegetale este strict interzisă, iar persoanele care nu vor respecta această măsură vor fi amendate.

Fumul emanat în urma arderii vegetației conține particule toxice și gaze nocive, cum ar fi monoxidul de carbon, dioxidul de azot și particule fine. Acesta pot afecta grav sănătatea respiratorie a oamenilor, cât și a animalelor. De asemenea, poluarea aerului poate duce la agravarea bolilor respiratorii și cardiovasculare.
Arderea vegetației distruge microorganismele esențiale din sol, reducând fertilitatea acestuia și afectând negativ capacitatea de a susține culturi viitoare. În urma acestor măsuri, solul devine mai vulnerabil la eroziune și mai puțin productiv.
Flăcările distruge habitatul natural al multor specii de plante și animale, conducând la pierderea biodiversității și la dezechilibre ecologice majore. Acest lucru afectează întregul ecosistem, ducând la scăderea populațiilor de insecte benefice și la creșterea riscului de infestări cu dăunători.
Vegetația care arde contribuie la creșterea emisiilor de dioxid de carbon și metan, gaze cu efect de seră responsabile de încălzirea globală. Astfel, arderea miriştilor agravează problemele legate și de schimbările climatice.

Pentru a preveni acest dezastru, există metode ecologice de gestionare a resturilor vegetale. Acestea sunt:

Resturile vegetale pot fi transformate în compost, un îngrășământ natural care îmbunătățește calitatea solului și contribuie la creșterea plantelor. Compostarea nu doar că reduce deșeurile, dar și întărește structura solului.
Utilizarea resturilor vegetale ca mulci ajută la menținerea umidității solului, previne eroziunea și îmbunătățește structura solului. Mulciul protejează solul de temperaturile extreme și reduce necesitatea irigațiilor frecvente.
Resturile vegetale pot fi folosite pentru hrana animalelor sau transformate în biomasă pentru producerea de energie.

„Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să respectăm aceste reglementări și să ne implicăm activ în protejarea mediului înconjurător. Fiecare dintre noi poate contribui la protejarea mediului și a sănătății publice prin adoptarea unor practici ecologice. Informează-te, informează-i pe cei din jur și alege metode sustenabile pentru gestionarea resturilor vegetale. Împreună, putem face o diferență semnificativă și putem asigura un mediu sănătos pentru generațiile viitoare. Spune STOP arderii miriştilor! Protejează natura și sănătatea!”, transmite sursa citată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#animale #ardere vegetatie #pericol sanatate #persoane

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este, în prezent, mai mult o chestiune de securitate decât una de bunăstare economică, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. În același timp, el spune că ținta privind semnarea tratatului de aderare până în 2028 „rămâne în picioare”.

„Toamna asta Parlamentul trebuie să voteze 217 legi care fac parte din pachetul de angajamente ale noastre. Acum acesta este mesajul către toți colegii mei din ministere, din agenții și din Parlament: noi o să livrăm., o să facem imposibilul ca Republica Moldova, cel puțin pe partea noastră internă, să avem toate lucrurile făcute astfel ca să mergem în fața partenerilor și să spunem: „Vă rugăm frumos, astea au fost angajamentele, noi le-am onorat, din partea noastră am făcut tot posibilul, suntem sinceri în demersul nostru”, a declarat Grosu în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV.

El a precizat că, după îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova, deciziile politice privind aderarea vor aparține statelor membre ale Uniunii Europene.

„Deci noi trebuie să facem tot posibilul și ținta 2028 rămâne în picioare. Este o chestiune mai mult de securitate la moment decât de bunăstare economică. Chiar dacă mi-aș dori să fie în capul mesei obiectivul de bunăstare economică și prosperitate în Republica Moldova. Acum securitatea, în cazul nostru, în cazul altor țări candidate din Est, e vorba de securitatea Republicii Moldova”, a mai spus liderul PAS.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care Grosu a fost întrebat despre promisiunea privind semnarea tratatului de aderare până la sfârșitul anului 2028 și despre vocile care consideră că acest termen nu este realist.

Amintim că, PAS a anunțat, în toamna anului 2025, în cadrul campaniei pentru alegerile parlamentare, că își propune semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028. Formațiunea a inclus printre obiective și dublarea veniturilor populației active, valorificarea Planului de Creștere al UE, în valoare de 1,9 miliarde de euro, precum și creșterea economică de cel puțin 5% până în 2027.

În programul său electoral, PAS a mai promis finanțarea a 25 de mii de întreprinderi mici și mijlocii și stimularea unor investiții private de peste 4 miliarde de euro. Formațiunea a anunțat și măsuri pentru stabilizarea prețurilor la gaze și energie electrică și integrarea deplină a Republicii Moldova în piața energetică europeană.