Orbán este aşteptat să se întâlnească cu preşedintele Volodimir Zelenski la Kiev, în prima călătorie a premierului ungar în Ucraina de la începutul invaziei la scară largă, în urmă cu mai bine de doi ani, informează The Guardian.

Întâlnirea dintre Orban şi Zelenski la Kiev are loc la câteva zile după ce aceştia au avut o conversaţie privată la summitul UE de la Bruxelles, de la sfârşitul lunii iunie. Una dintre sursele de la Budapesta a declarat că planurile de călătorie au apărut după negocieri îndelungate pe tema drepturilor minorităţii ucrainene vorbitoare de limbă maghiară, care trăieşte în vestul îndepărtat al Ucrainei, aproape de graniţa dintre cele două ţări.

Îl sfidează pe Putin?

Viktor Orban este cunoscut pentru faptul că este un lider european care a menţinut deschise canalele de comunicare cu Moscova, acesta întâlnindu-se inclusiv cu preşedintele rus Vladimir Putin după momentul izbucnirii invaziei în Ucraina, punctează The Guardian. Premierul de la Budapesta a blocat în mai multe rânduri ajutorul UE pentru Ucraina şi s-a pronunţat sau s-a abţinut, de mai multe ori, împotriva sancţiunilor impuse de blocul european Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, acesta a împiedicat începerea discuţiilor oficiale de aderare la UE între Kiev şi Bruxelles în cea mai mare parte a ultimelor 12 luni, înainte de a-şi ridica blocajul luna trecută. În timp ce problema drepturilor de naţionalitate a fost una dintre cele mai vocale plângeri ale Budapestei în ceea ce priveşte Ucraina, scepticii lui Orbán l-au acuzat că foloseşte această problemă ca o perdea de fum pentru a facilita promovarea argumentelor ruseşti cu privire la conflict. Pe de altă parte, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a efectuat cel puţin cinci călătorii în Rusia de la începutul războiului, cea mai recentă fiind vizita la un forum economic din Sankt Petersburg desfăşurat luna trecută.

#Putin #sanctiuni #UE #Viktor Orban #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.