Mircea Geoană ocupă primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile prezidenţiale, cu o cotă de 26,7%, fiind urmat de Marcel Ciolacu cu 17,8% și Elena Lasconi cu 14,3%. Diana Șoșoacă se află pe locul patru, înaintea lui Nicolae Ciucă și George Simion, potrivit unui sondaj INSCOP comandat de News.ro.

Sondajul relevă o implicare ridicată a electoratului, aproape trei sferturi dintre români declarând că vor participa cu siguranță la vot.

Votanții PSD și PNL, persoanele peste 30 de ani, cu studii superioare și din categoria „gulere albe” sunt mai hotărâți să se prezinte la vot decât media națională.

Intenţia de vot la alegerile prezidenţiale – Turul I

Raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (85.8% din total eşantion), preferințele sunt următoarele:

Mircea Geoană – independent: 26,7% (față de 23,7% în mai 2024)
Marcel Ciolacu – PSD: 17,8% (față de 18,2% în mai)
Elena Lasconi – USR: 14,3% (măsurată pentru prima dată în 2024; Cătălin Drulă a obținut 8,6% în mai)
Diana Șoșoacă – SOS România: 13,4% (față de 12,5% în mai)
Nicolae Ciucă – PNL: 11,9% (față de 11,5% în mai)
George Simion – AUR: 11,2% (față de 13,5% în mai)
Kelemen Hunor – UDMR: 3,4% (față de 5,5% în mai)
Alt candidat: 1,2% (față de 0,8% în mai)
Dacian Cioloș nu a fost inclus în sondajul din iunie.

Intenţia de vot la alegerile prezidenţiale – Scenarii turul al II-lea

Dacă în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale ar ajunge Marcel Ciolacu şi Mircea Geoană, 63,7% dintre respondenţi care au ales un candidat ar vota cu secretarul general adjunct al NATO, iar 36,3% cu liderul PSD.

În cazul în care ar ajunge Mircea Geoană şi Nicolae Ciucă, 63,7% dintre cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat l-ar vota pe secretarul general adjunct al NATO, iar 36,3% pe liderul PNL.

Dacă în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale ar ajunge Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, 54,6% dintre cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat l-ar vota pe liderul PSD, iar 45,4% pe liderul PNL.

„Intenţia de vot pentru alegerile prezidenţiale surprinde o serie de modificări ale opțiunilor în condiţiile în care, comparativ cu luna trecută, este măsurată în premieră în 2024 Elena Lasconi din partea USR, iar Dacian Cioloş nu a mai fost măsurat deoarece a anunţat că se retrage din viaţa politică activă. În aceste condiţii, clasamentul suferă anumite modificări. Mircea Geoană rămâne lider în opţiunile de vot în turul 1, cu un procent mai mare decât în luna mai şi conduce detaşat în toate finalele de tur doi în care a fost măsurat. Secretarul adjunct al NATO este urmat de premierul Marcel Ciolacu care îşi conservă procentul de aproximativ 18%, la aproape 9 puncte distanţă de primul clasat. Pe locul 3 se situează Elena Lasconi cu 3,5 procente mai puţin decât Marcel Ciolacu. Lidera USR este urmată de Diana Şoşoacă, în uşoară crestere, Nicolae Ciucă în stagnare şi George Simion în scădereˮ, a menționat Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 19 – 27 iunie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

#CIolacu #Geoană #INSCOP #sondaj

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut o victorie istorică în alegerile regionale desfășurate duminică, 6 septembrie, în landul german Saxonia-Anhalt. Formațiunea a obținut 44,3% din voturile pentru parlamentul regional, devenind detașat cea mai puternică forță politică din land, potrivit rezultatelor preliminare oficiale, scrie BBC.

Rezultatul reprezintă mai mult decât dublul scorului obținut de AfD la alegerile din 2021, când partidul a acumulat 20,8% din voturi. În același timp, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), formațiunea cancelarului Friedrich Merz, a suferit o înfrângere severă, coborând la 24%, față de 37,1% în urmă cu cinci ani.

Pe următoarele locuri s-au clasat SPD, cu 7,8%, Verzii – 8,9%, și Die Linke – 8,6%.

AfD, aproape de putere, dar fără majoritate

Victoria nu înseamnă însă automat că AfD va putea prelua guvernarea landului. Formațiunea a obținut 39 dintre cele 83 de mandate ale parlamentului regional, cu trei mai puține decât numărul necesar pentru o majoritate absolută.

Aceasta este principala problemă pentru liderii partidului. AfD a transmis în campanie că își dorește să guverneze singură și a respins ideea de a depinde de un partener de coaliție. În același timp, celelalte partide importante din Germania exclud colaborarea cu AfD, ceea ce face extrem de complicată formarea unui guvern condus de formațiunea de extremă dreapta.

Liderul AfD din Saxonia-Anhalt, Ulrich Siegmund, a revendicat însă un „mandat de guvernare”, după anunțarea rezultatelor. Co-lidera partidului la nivel federal, Alice Weidel, a calificat rezultatul drept „istoric” și a susținut că scorul reprezintă un mandat clar pentru ca AfD să conducă landul.

Dacă AfD ar reuși să formeze un guvern, ar fi o premieră în Germania postbelică: pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, o formațiune de extremă dreapta ar ajunge să conducă un land german. AfD nu a participat până acum la guvernarea niciunuia dintre cele 16 landuri și nici la nivel federal, celelalte partide menținând așa-numitul „zid de protecție” – refuzul de a forma alianțe cu această formațiune.

O lovitură majoră pentru Friedrich Merz

Scrutinul din Saxonia-Anhalt este considerat un test important pentru cancelarul Friedrich Merz și pentru guvernarea federală de la Berlin. Rezultatul arată că CDU pierde masiv teren în estul Germaniei, în timp ce AfD își consolidează poziția de principală forță a dreptei radicale.

În 2021, CDU obținea 37,1% în Saxonia-Anhalt și câștiga alegerile. Cinci ani mai târziu, partidul a pierdut aproape 20 de puncte procentuale și a ajuns la doar 17,2%. AfD a făcut mișcarea inversă: de la 20,8% la 43,8%.

Rezultatul vine într-un moment dificil pentru Merz, al cărui guvern se confruntă cu presiuni legate de economie, migrație și popularitatea în scădere a partidelor tradiționale. Reuters a descris scrutinul drept un test major pentru capacitatea CDU de a opri ascensiunea AfD.

AfD încearcă să transforme victoria din estul Germaniei într-o platformă pentru alegerile federale din 2029. Formațiunea a devenit deja o forță importantă la nivel național, iar succesul din Saxonia-Anhalt îi oferă un argument puternic în campania pentru a demonstra că poate deveni o alternativă la partidele tradiționale.

De ce a crescut atât de mult AfD

Saxonia-Anhalt este unul dintre landurile din estul Germaniei în care AfD are de mai mult timp un sprijin electoral ridicat. Regiunea se confruntă cu probleme economice și demografice, iar diferențele dintre estul și vestul țării continuă să alimenteze nemulțumirea unei părți a populației.

Campania AfD s-a concentrat în special pe imigrație, securitate, situația economică și criticile față de politica tradițională germană. Potrivit analizelor electorale, printre principalele teme care au influențat votul s-au numărat neîncrederea în partidele consacrate, protecția socială, economia și migrația.

Liderul formațiunii din land, Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani, a devenit una dintre figurile importante ale AfD și a mizat puternic pe rețelele sociale în timpul campaniei. El a încercat să capitalizeze nemulțumirea alegătorilor din est și sentimentul că regiunea nu este suficient reprezentată în politica de la Berlin.

AfD din Saxonia-Anhalt este clasificată de serviciile regionale de informații interne drept formațiune de extremă dreapta. Partidul respinge această clasificare.

Ce urmează pentru Saxonia-Anhalt

Problema centrală este acum formarea guvernului. Cu 39 de mandate din 83, AfD nu poate guverna singură. În condițiile în care celelalte partide au exclus o coaliție cu AfD, CDU se află în situația de a încerca să construiască o majoritate alternativă.

Rezultatele oficiale arată că CDU are 15 mandate, SPD și Verzii câte opt, Die Linke opt, iar BSW cinci.

Acest tablou parlamentar face negocierile extrem de complicate. O eventuală alianță a CDU cu partidele de centru-stânga ar putea necesita sprijinul Die Linke pentru anumite voturi, în timp ce orice apropiere de AfD ar încălca politica de „zid de protecție” menținută până acum de partidele tradiționale.

Prin urmare, AfD a câștigat clar alegerile, dar nu a obținut încă posibilitatea de a conduce singură landul.

Proteste după victoria extremei drepte

Victoria AfD a provocat și reacții în stradă. În mai multe orașe germane au avut loc proteste împotriva formațiunii de extremă dreapta, inclusiv la Berlin și Frankfurt. La Frankfurt, aproximativ 2.500 de persoane au participat la manifestații, iar la Berlin protestatarii au cerut măsuri împotriva AfD.

Pentru Germania, scrutinul din Saxonia-Anhalt reprezintă un moment politic important. Chiar dacă AfD nu va reuși să formeze imediat guvernul landului, partidul a demonstrat că poate obține aproape jumătate din voturile alegătorilor într-o regiune germană și că diferența față de formațiunile tradiționale poate deveni uriașă.

Victoria transmite, totodată, un avertisment puternic pentru CDU și pentru cancelarul Friedrich Merz. AfD nu mai este doar o forță de protest în estul Germaniei, ci a devenit principala formațiune politică a landului. Următoarea confruntare va fi dacă succesul regional poate fi transformat într-o ascensiune la nivel național.