În condițiile în care cantitatea anuală de precipitații ajunge abia la 70% din norma în jumătatea de sud a țării, autoritățile și fermierii sunt puși în situația să-și schimbe modul de a face agricultură. De această părere au fost Iurie Ușurelu, directorul Unității Consolidate pentru Implementarea Programelor IFAD și secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, invitați ai emisiunii „Consens Național” de al RLIVE TV.

Iurie Ușurelu a declarat că un rol aparte în menținerea productivității la hectar îi revine irigării. Astăzi experții propun mai multe modalități de refacere și extindere a sistemelor de aducție a apei pe terenurile agricole.

„Proiectele naționale de creștere a suprafețelor irigabile se focusează pe dezvoltarea infrastructurilor de irigare de la sursă și până la câmpul producătorului prin extinderea celor existente, construirea de la zero a stațiilor de irigare de la sursa deschisă spre terenul agricol și nu în ultimul rând curățarea surselor de apă bune pentru irigare. Totodată încurajăm conectarea la sistemele de irigare a fermierilor reuniți în grupuri de producători locali”, a menționat Iurie Ușurelu.

La rândul său, Vasile Șarban a spus că agricultura are nevoie de o irigare controlată, nu de una în detrimentul mediului.

„Irigarea trebuie să fie acolo unde apa este bună și solul poate fi irigat. Trebuie să trecem pe tehnici de irigare mai econoame cu senzori la diferite adâncimi, cu irigare prin picurare și micro aspersiune care permit utilizarea la maxim a resurselor de apă. Pentru a menține rezervele de apă de care dispunem avem nevoie de acoperirea unor lacuri cu panouri fotovoltaice pentru a reduce intensitatea evaporării apei”, a menționat secretarul de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Actualmente în Republica Moldova sunt irigate aproximativ 40.000 de hectare de suprafețe agricole, în comparație cu aproximativ 300.000 de hectare irigate până în anul 1990.

Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală prevede ca în următorii șase ani să fie majorate suprafețele irigabile cu aproape 35.000 de hectare. În asemenea circumstanțe, statul încurajează crearea Asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigare prin oferirea de credite preferențiale și darea în folosință a unor sisteme centralizate de irigare în mai multe regiuni cu acces la surse de apă.

#acoperire lacuri #Consens national #irigare #panouri fotovoltaice #precipitatii

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.