Peste 300 de milioane de lei se vor cheltui pentru ambele tururi ale scrutinului prezidențial și pentru referendumul privind integrarea europeană. Precizarea a fost făcută în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu de către președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman.

Funcționara a menționat că pentru alegerile prezidențiale se vor cheltui circa 250 de milioane de lei, banii fiind prevăzuți inclusiv pentru turul doi al alegerilor. Pentru referendum sunt prevăzute 37 de milioane de lei, iar pentru votul prin corespondență – circa 19 milioane de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„E puțin să zic că democrația costă, dar un scrutin ca să fie organizat ca la carte necesită anumite cheltuieli. Atunci când s-a decis combinarea acestor două exerciții, avem o economie de mijloace”, a anunțat Caraman în studioul RLIVE TV.

Totodată, șefa CEC a menționat că instituția care o conduce este cel mai mare angajator din țară în perioada electorală. Conform ei, peste 22.000 de persoane vor fi plătite pentru a exercita atribuțiile de funcționar electoral.

#alegeri #Angela Caraman #CEC #cheltuieli #prezidentiale #referendum

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, scrie Bani.md.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.