Alegerile din țara noastră au fost mediatizate de către instituțiile de presă de peste hotare, informează Realitatea.md. Jurnaliștii au reflectat rezultatele scrutinului prin prisma cifrelor, dând și unele mici aprecieri.

Presa de peste Prut „a salutat” victoria obținută de Partidul Acțiune și Solidaritate, asociind acest partid în continuare cu președinta Maia Sandu. Mediafax vine cu un mesaj al liderului PNL, Ludovic Orban, care spune că „e o veste extraordinară ce vine din Republica Moldova, ai cărei cetățeni au luat o decizie fermă, pro-europeană”. Demnitarul a mai spus că decizia organizării alegerilor anticipate s-a dovedit a fi una corectă.

Digi24.ro scrie că lupta în alegeri s-a dat între pro-europeni și pro-ruși. La capătul unei campanii tensionate, în care lupta anticorupție, sărăcia și amenințările cu dezintegrarea statului au fost leitmotivele dezbaterilor, alegătorii de peste Prut a trebuit să decidă direcția în care va merge Republica Moldova. Cele două direcții sunt antagonice și au fost un motiv în plus de divizare a societății, care nu reușește să-și găsească liantul pentru a construi împreună viitorul celui mai sărac stat din Europa.

Agenția de presă AlJazeera scrie că partidul pro-european al Maiei Sandu obține o victorie în urma calculului prealabil de voturi și că președinta „a decis să-și întărească pozițiile contra forțelor pro-ruse”. „Principalii rivali ai Partidului (n.r. PAS) este Blocul Comuniștilor și Socialiștilor condus de fostul președinte susținut de Kremlin, Igor Dodon, și de fostul președinte, Vladimir Voronin”.

Agenția de presă Reuters la fel scrie despre Victoria obținută de către PAS, în urma prezentării datelor preliminare. „Partidul PAS al președintelui pro-occidental Maia Sandu deține victoria în urma alegerilor parlamentare anticipate, optând pentru combaterea corupției și realizarea reformelor.

Sandu speră să câștige o majoritate în Parlament, pentru a pune în aplicare reformele, care spune că au fost blocate de colegii predecesorului său pro-rus, Igor Dodon”, scrie Reuters.

Agenția de presă rusă, RIA Novosti, relatează despre alegerile din țara noastră, anunțând cifrele, rezultate prealabile oferite de către Comisia Electorală Centrală de la Chișinău. Ei au scris că „Partidul loial președintei Maia Sandu „Acțiune și Solidaritate”, blocul Comuniștilor și Socialiștilor, precum și partidul Șor sunt cele trei formațiuni, care acced în Parlament”.

#alegeri parlamentare 2021 #presa

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.