Pe măsură ce Republica Moldova își continuă drumul aderării la Uniunea Europeană, un domeniu-cheie de interes național este modernizarea sistemului său de gestionare a deșeurilor. În conformitate cu standardele de mediu ale Uniunii Europene, acest efort va îmbunătăți semnificativ serviciile de colectare a deșeurilor și va crea un viitor mai durabil pentru țară.

Cu sprijinul Uniunii Europene, al cooperării internaționale dintre Austria și Germania, autoritățile locale din orașul Iargara și comunele Cazangic, Sărățica Nouă, Sărata Nouă, Tigheci și Băiuș implementează planurile lor de îmbunătățire a serviciilor de gestionare a deșeurilor solide și alimentarea cu apă și canalizare. Aceasta include dezvoltarea unor mici măsuri de infrastructură, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la protecția mediului, conectarea familiilor vulnerabile la serviciile publice, îmbunătățirea calității serviciilor, informarea și implicarea comunității în procesul decizional. Ca rezultat, 13.000 de locuitori din aceste zone vor beneficia de un mediu mai curat și acces la apă.

Pentru a susține acest obiectiv crucial, un set de echipamente importante de management al deșeurilor a fost predat Primăriei Iargara, cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA), prin intermediul programului „EU4Moldova: Comunități Locale”.

Proiectul din Iargara abordează în mod specific ineficiențele de colectare și sortare a deșeurilor. Pentru a răspunde acestor provocări, Primăria Iargara a primit o donație substanțială de echipamente de management integrat al deșeurilor. Această donație a inclus:

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

o autospecială (autogunoieră) pentru eficientizarea colectării deșeurilor
o furgonetă pentru operațiunile logistice
un buldoexcavator pentru a gestiona depozitul de deșeuri
diverse echipamente operaționale pentru gestionarea deșeurilor.

În plus, au fost puse la dispoziție aproape 5000 de coșuri de gunoi de diferite dimensiuni și culori pentru a încuraja locuitorii să adopte practici de sortare a deșeurilor la domiciliu. Valoarea echipamentelor donate ajunge la 280.000 de euro.

În aceeași zi, un certificat de grant cu o valoare totală de 180.000 de euro a fost înmânat unui ONG local selectat, cu scopul de a îmbunătăți prestarea serviciilor publice locale în cele șase comunități selectate din raionul Leova.

Angajamentul Republicii Moldova pentru un mediu curat Ministrul Mediului al Republicii Moldova, Sergiu Lazarencu, a subliniat importanța unui mediu curat și a unui sistem funcțional de gestionare a deșeurilor pentru sănătatea publică, dezvoltarea economică și respectarea drepturilor fundamentale ale omului în cadrul ceremoniei de predare a echipamentelor de gestionare a deșeurilor către Primăria Iargara.

„Cele 6 localități care au aplicat la acest proiect ne demonstrează că primăriile pot găsi soluții practice pentru gestionarea deșeurilor, chiar și atunci când fondurile sunt limitate și mă bucur că cei peste 13000 mii de locuitori vor avea servicii de salubrizare calitative și respectiv, localități mai curate și un trai mai confortabil.

Le sunt recunoscător partenerilor de dezvoltare care prin astfel de proiecte de finanțare nu doar că ne ajută să avem sate și orașe mai curate, dar sprijină eforturile Guvernului de a construi infrastructura necesară pentru a rezolva problema deșeurilor în Republica Moldova și crea avem un mediu, mai curat, mai sustenabil și mai sănătos”, a declarat Lazarencu.

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a felicitat programul „EU4Moldova: Comunități Locale” ca fiind o piatră de temelie pentru construirea unui viitor mai luminos și îmbunătățirea serviciilor publice critice, în special gestionarea deșeurilor la nivel local. El a subliniat importanța colaborării și o responsabilitate comună pentru păstrarea unui mediu mai curat:

„Programul „EU4Moldova: Comunități Locale” se concentrează pe îmbunătățirea serviciilor publice cruciale, precum sanitația și gestionarea deșeurilor, așa cum vedem astăzi aici, la Iargara”, a declarat ambasadorul Mažeiks.

„Deșeurile pot deveni o resursă în sine, trimiterea deșeurilor la groapa de gunoi ar trebui să fie ultima soluție. Colectarea eficientă a deșeurilor, separarea, reciclarea și depozitarea responsabilă a deșeurilor sunt sarcini fundamentale pentru conservarea mediului și a sănătății noastre, îmbunătățind calitatea vieții cetățenilor din întreaga țară. Cooperarea și efortul comun a celor șase autorități publice locale este de remarcat în acest proiect demonstrativ, precum și spiritul de colaborare dintre Uniunea Europeană, statele sale membre și Moldova privind aceste inițiative importante de ordin social și de protecție a mediului”, a spus șeful Delagației UE în Republica Moldova.

Ambasadorul Mazeiks a subliniat, de asemenea, angajamentul Uniunii Europene față de viitorul verde al Moldovei prin diverse inițiative, precum programele EU4Moldova și EU4Environment. Aceste programe oferă ajutor financiar, expertiză tehnică și sprijin pentru
consolidarea capacităților de răspuns la provocările de mediu și de promovare a practicilor durabile în Moldova.

Stella Avallone, Ambasadoarea Republicii Austria în Republica Moldova, a subliniat angajamentul Austriei de a sprijini dezvoltarea Republicii Moldova prin intermediul programului „EU4Moldova: Comunități Locale”. Această inițiativă se concentrează pe abilitarea
comunităților locale prin îmbunătățirea serviciilor publice și a infrastructurii de apă, salubritate și gestionare a deșeurilor.

Ambasadoarea Avallone a descris experiența vastă a Austriei în gestionarea durabilă a deșeurilor ca o resursă valoroasă pentru colaborare. Ea remarcat schimbul de cunoștințe, programele de consolidare a capacităților și campaniile de sensibilizare a populației ca potențiale domenii de parteneriat pentru îmbunătățirea practicilor de gestionare a deșeurilor în Moldova.

„În numele Republicii Austria, este onoarea mea să mă aflu astăzi aici pentru a marca un efort de colaborare care este foarte promițător pentru viitorul Moldovei: programul „EU4Moldova: Comunități Locale”. Această inițiativă, finanțată de Uniunea Europeană cu cofinanțare din partea Austriei și a altor parteneri (BMZ și Polish Aid), recunoaște importanța comunităților locale în dezvoltarea fundamentală a Moldovei. Austria este mândră să contribuie cu expertiza sa în gestionarea durabilă a deșeurilor la acest program și credem că schimbul de cunoștințe, consolidarea capacităților și campaniile de sensibilizare a populației pot fi deosebit de utile pentru comunitățile locale”, a declarat diplomata.

Programul EU4Moldova: Comunități Locale este o inițiativă „Echipa Europa”, finanțată de Uniunea Europeană, guvernele Germaniei, Austriei și Poloniei, care prioritizează îmbunătățirea nivelului de trai în raioanele Edineț, Strășeni și Leova. În orașul Iargara, raionul Leova, proiectul în cauză se axează pe îmbunătățirea managementului deșeurilor solide.

Acest program se extinde și în localitățile învecinate, inclusiv Tigheci, Băiuș și Sărata-Nouă, de care beneficiază peste 16.500 de persoane

#deseuri #EU4Moldova: Comunități Locale #Iargara #management #proiect

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.