Ambasadorii statelor membre pe lângă Uniunea Europeană (Comitetul Reprezentanților Permanenți, COREPER) au convenit miercuri alocarea a 4,2 miliarde de euro pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei, țară invadată de Rusia în februarie 2022, informează DPA.

Decizia a fost anunțată pe platforma X de guvernul Ungariei, țară care asigură în prezent președinția semestrială a Consiliului UE.

Fondurile vor fi direcționate către scopuri civile, cum ar fi reconstruirea infrastructurii, și provin dintr-un program UE de sprijin multianual propus inițial de Comisia Europeană, care a recomandat alocarea fondurilor cu puțin timp înaintea deciziei COREPER.

Deși decizia a fost luată la nivel diplomatic, încă este nevoie de aprobarea la nivel politic din partea miniștrilor.

Programul UE de sprijin prevede un ajutor financiar de 50 de miliarde de euro, eșalonat pe patru ani. Aproximativ 33 de miliarde de euro din acest program vor fi credite, iar restul vor fi granturi, fonduri ce nu trebuie să fie rambursate.

Pe lângă reconstrucția infrastructurii (linii de înaltă tensiune, șosele, poduri), banii vor contribui la menținerea plății salariilor și pensiilor, funcționarea spitalelor și școlilor și cazarea persoanelor strămutate din cauza războiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani UE #state UE #Ucraina

Asociația Producătorilor și Procesatorilor de Culturi Cerealiere și Oleaginoase „Forța Fermierilor” solicită autorităților transparență și explicații detaliate privind acordul referitor la tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova.

Reacția organizației vine după ce premierul Ucrainei a anunțat că transportul feroviar al mărfurilor ucrainene aflate în tranzit va beneficia de o reducere de 50%, măsură care ar fi intrat în vigoare la 10 august și va fi aplicată până la sfârșitul anului 2026.

Reprezentanții asociației susțin că agricultorii moldoveni sunt interesați ca producția cerealieră și oleaginoasă din Ucraina să fie exportată cât mai rapid, deoarece aceasta influențează prețurile din regiune. Totuși, fermierii afirmă că experiența din anii 2022-2023 îi determină să ceară consultări și măsuri care să protejeze interesele producătorilor autohtoni.

Potrivit organizației, autoritățile nu au prezentat o analiză privind impactul pe care noul regim de tranzit l-ar putea avea asupra exporturilor moldovenești. Fermierii se tem că ar putea apărea un deficit de vagoane și o creștere a costurilor logistice, în condițiile în care o parte importantă a grâului moldovenesc este exportată pe cale feroviară.

De asemenea, asociația atrage atenția asupra riscului apariției unor blocaje la punctele vamale și a unei eventuale crize a transportului rutier.

Un alt motiv de îngrijorare este menținerea regimului liber de import al cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina în Republica Moldova, în timp ce România aplică un sistem de licențiere pentru mai multe produse agroalimentare ucrainene.

Reprezentanții „Forța Fermierilor” avertizează că există riscul ca tranzitul să fie transformat în import, ceea ce ar putea afecta prețurile de pe piața internă și ar putea determina România să introducă restricții similare și pentru produsele agricole din Republica Moldova.

Organizația susține că a solicitat în repetate rânduri o întâlnire urgentă cu premierul pentru a discuta despre introducerea licențierii importurilor și despre mecanismul de tranzit al mărfurilor ucrainene, însă, până în prezent, nu a primit un răspuns.

Fermierii avertizează că, în cazul în care solicitările lor vor continua să fie ignorate, își rezervă dreptul de a recurge la toate acțiunile legale pentru a-și apăra interesele.