Renato Usatîi a declarat că nu vrea să fie președinte pentru toți. Președintele „Partidului Nostru” a precizat la Exclusiv TV că el nu vrea să fie președinte pentru cei care distrug Republica Moldova.

„Nu vreau să fiu și nu voi fi președinte pentru toți! Nu vreau să fiu președinte pentru Andrei Spînu și personaje ca el. Nu vreau să fiu președinte pentru contrabandiști și pentru tot felul de mizerabili care au vândut țara și veneau la putere doar pentru a reuși să privatizeze ceea ce n-au reușit precedenții. Dar eu voi fi președinte pentru toți cetățenii. Pentru toți cei care vor și sunt gata să pună umărul pentru a realiza schimbări concrete în sectorul real al economiei, în agricultură, în justiție, în educație. Ce au promis Maia Sandu și Igor Dodon? Că vor fi președintele tuturor. Aceasta este ceea ce mă deosebește de ei: nu voi fi președinte pentru toți”, a declarat Renato Usatîi.

Președintele „Partidului Nostru” a declarat anterior, că odată ce va deveni președinte al Republicii Moldova, primul lucru pe care îl va face, va dizolva Parlamentul și va anunțat alegeri anticipate. Totodată, Usatîi precizează că dictatura ordinii în interesul statului și dictatura responsabilității față de cetățeni sunt doi piloni de bază asupra cărora va insista.

#alegeri #presedinte #Renato Usatii

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.