„Republica Moldova are nevoie de o nouă Constituție, care, în primul rând, va păstra însăși viabilitatea statului moldovenesc”. O spune liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, de ziua Constituției Republicii Moldova.

„În mod consecvent pledez pentru elaborarea și adoptarea, printr-un larg consens național, a unei noi Constituții. Și sunt gata, în interesul statului și cu deplină responsabilitate în fața poporului, să merg spre realizarea acestui obiectiv. Noua Constituție nu este doar o nouă lege, este un garant pentru viitorul Republicii Moldova și al cetățenilor săi!”, declară Renato Usatîi, într-un mesaj pe contul de Telegram.

Liderul PN a amintit că în cei 30 de ani, de când a fost adoptată Constituția Republicii Moldova, aceasta a suferit numeroase modificări și interpretări, adesea de natură oportunistă. „Fiecare nouă putere politică și-a impus propria viziune, modificând Constituția în funcție de interesele de moment. Se schimba puterea – se schimba și Constituția”.

„Ce mai rămâne astăzi din acea Constituție în care autorii săi, cunoscători consacrați ai dreptului constituțional, economiști, istorici, și deputați, și-au investit cunoștințele și înțelepciunea? Astăzi, chiar și cei mai recunoscuți experți în drept constituțional nu pot spune cu exactitate câte modificări și interpretări au fost aduse Legii supreme. Este penibil să vedem cum în Parlament, cei care astăzi laudă Constituția, sunt adesea aceiași care o tratează cu dispreț, ignorând aspirațiile poporului, principiile justiției și ale statului de drept. Cel mai îngrijorător este că vom asista la și mai multe modificări ale Constituției, dacă nu vom acționa pentru a le opri”, a mai scris Usatîi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că luni, 29 iulie, marcăm cea de-a 30-a aniversare a Constituției Republicii Moldova. Aceasta determină principiile generale ale societății, drepturile și îndatoririle omului și a fost adoptată pe 29 iulie 1994.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.