„Republica Moldova are nevoie de o nouă Constituție, care, în primul rând, va păstra însăși viabilitatea statului moldovenesc”. O spune liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, de ziua Constituției Republicii Moldova.

„În mod consecvent pledez pentru elaborarea și adoptarea, printr-un larg consens național, a unei noi Constituții. Și sunt gata, în interesul statului și cu deplină responsabilitate în fața poporului, să merg spre realizarea acestui obiectiv. Noua Constituție nu este doar o nouă lege, este un garant pentru viitorul Republicii Moldova și al cetățenilor săi!”, declară Renato Usatîi, într-un mesaj pe contul de Telegram.

Liderul PN a amintit că în cei 30 de ani, de când a fost adoptată Constituția Republicii Moldova, aceasta a suferit numeroase modificări și interpretări, adesea de natură oportunistă. „Fiecare nouă putere politică și-a impus propria viziune, modificând Constituția în funcție de interesele de moment. Se schimba puterea – se schimba și Constituția”.

„Ce mai rămâne astăzi din acea Constituție în care autorii săi, cunoscători consacrați ai dreptului constituțional, economiști, istorici, și deputați, și-au investit cunoștințele și înțelepciunea? Astăzi, chiar și cei mai recunoscuți experți în drept constituțional nu pot spune cu exactitate câte modificări și interpretări au fost aduse Legii supreme. Este penibil să vedem cum în Parlament, cei care astăzi laudă Constituția, sunt adesea aceiași care o tratează cu dispreț, ignorând aspirațiile poporului, principiile justiției și ale statului de drept. Cel mai îngrijorător este că vom asista la și mai multe modificări ale Constituției, dacă nu vom acționa pentru a le opri”, a mai scris Usatîi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că luni, 29 iulie, marcăm cea de-a 30-a aniversare a Constituției Republicii Moldova. Aceasta determină principiile generale ale societății, drepturile și îndatoririle omului și a fost adoptată pe 29 iulie 1994.

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.