Comisia Electorală Centrală lansează pe pagina web două rubrici noi dedicate alegerilor prezidențiale și referendumului republican constituțional din 20 octombrie curent. Pe pagina CEC poate fi accesat programul calendaristic pentru cele două exerciții electorale, precum și hotărârile Comisiei legate de scrutin. De asemenea, sunt plasate informații despre înregistrarea prealabilă, care este o procedură opțională prin care cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot își anunță intenția de a vota într-o anumită localitate din străinătate, scrie ipn.md.

Tot aici poate fi accesată lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile prezidențiale și la referendumul republican constituțional.

CEC urmează să completeze rubricile cu rapoartele la începerea campaniei electorale, cu informații privind condițiile de oferire a spațiului publicitar și informații despre autorizarea sondajelor de opinie și a exit-pollurilor. Cele două rubrici vor conține și informații despre participanții la referendum și despre desemnarea și înregistrarea candidaților la alegerile prezidențiale. Vor fi plasate și informații despre observatorii acreditați, contestații și mesajele de interes public aprobate de CEC.

Perioada electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie începe pe 1 august și va dura până în ziua în care rezultatele alegerilor vor fi confirmate de către organele competente. Furnizorii de servicii media, difuzorii și distribuitorii de publicitate vor fi în drept să difuzeze doar mesaje de interes public aprobate de către CEC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior CEC a stabilit că primirea documentelor pentru înregistrarea blocurilor electorale în scopul desemnării candidaților la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova are loc în perioada 22 iulie-25 august. Iar documentele pentru înregistrarea blocurilor electorale pentru referendumul republican constituțional se depun de partidele politice la sediul Comisiei din 22 iulie și până la 14 septembrie.

În perioada 21-31 august va avea loc recepționarea documentelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova, iar în perioada 21 august-20 septembrie vor putea fi depuse actele pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum.

#Alegeri prezidentiale #CEC #referendum #rubrici

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.