Mai mulți reprezentanți ai societății civile și autorităților publice locale, inclusiv 15 primari din raionul Fălești, au participat recent la un workshop organizat de Asociația pentru Politică Externă (APE). Evenimentul a avut ca temă principală parcursul european al Republicii Moldova și referendumul privind aderarea țării la Uniunea Europeană.

“Acest referendum este o șansă de dezvoltare pentru statul nostru, pentru că Republica Moldova, într-o bună perioadă de timp, sau practic pe toată durata independenței, nu a avut oportunități clare de dezvoltare. Noi tot timpul am fost cumva prinși între Est și Vest, însă dezvoltarea reală nu am avut-o. O anumită dezvoltare în R. Moldova a început cred că acum 10 ani, odată cu pregătirea și semnarea acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Am făcut anumite reforme, însă este nevoie de reforme mai consistente și într-un ritm mai accelerat”, a declarat Ion Tăbârță, directorul executiv CID NATO.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană aduce cu sine numeroase beneficii și oportunități, susține directoarea APE, Natalia Stercul.

“Beneficiile sunt diverse și lista este vastă. Aș spune că este o paletă completă, începând de la condițiile sociale de viață, care se vor schimba în orice caz: asigurarea socială, serviciile medicale și terminând cu toți acei factori care țin de infrastructură, dar care influențează într-un fel sau altul cetățenii, dacă vorbim despre logistică, planificare urbană, drumuri și așa mai departe”, a afirmat cu încredere Natalia Stercul.

În agenda discuțiilor a fost pusă și necesitatea informării corespunzătoare a cetățenilor în procesul decizional, în special în contextul unui referendum planificat. Mark Mazureanu, expert ASIST Analytics, a explicat cum ar putea influența structurile europene viața politică a Moldovei dacă cetățenii vor spune un „da” prompt la acest referendum.

“Dacă veți vota: Da, procesele transformative vor continua. Structurile europene vor avea o prezență mai clară în viața politică a Moldovei, se vor crea mai multe departamente, se vor intensifica relațiile și se va intensifica procesul de aderare”, a menționat Mark Mazureanu, expert ASIST Analytics.

Primarii au subliniat importanța unei decizii informate și responsabile în ceea ce privește aderarea la UE. Workshop-ul a oferit un cadru propice pentru a explora aceste teme și a încurajat dialogul între autoritățile locale și societatea civilă.

Realizarea acestui workshop a fost posibilă datorită sprijinului generos al poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestuia reprezintă opiniile autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al USAID sau al guvernului Statelor Unite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#beneficii #Falesti #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.