Asasinarea lui Ismail Haniyeh arată că Israelul încearcă să se asigure că Hamas nu va mai fi în măsură să guverneze din nou în Gaza, potrivit unui analist din Orientul Mijlociu.

Iran: Liderul Hamas a fost ucis la Teheran

Nimrod Goren, analist pentru afaceri israeliene la Middle East Institute, a declarat pentru Sky News că asasinarea marchează o schimbare în modul în care Israelul urmăreşte Hamas şi liderii săi – deşi Israelul nu a revendicat încă responsabilitatea pentru crimă.

Haniyeh, faţa publică a diplomaţiei Hamas în capitalele arabe, conducea eforturile de negociere a unei încetări a focului în Gaza. „Israelul a spus clar că va urmări toţi liderii şi activiştii Hamas implicaţi în atacurile din 7 octombrie”, a declarat Goren.

„Până acum, îi urmărea mai ales pe cei implicaţi în acţiunile militare. Acum va urmări şi conducerea politică a Hamas. Acesta este unul dintre obiectivele războiului din partea Israelului, să se asigure că Hamas nu va mai fi în măsură să guverneze Fâşia Gaza.”

Benjamin Netanyahu, prim-ministrul israelian, a declarat, săptămâna trecută, în faţa Congresului SUA că doreşte să vadă Gaza transformată într-o enclavă „demilitarizată şi deradicalizată” sub control militar israelian.

„Gaza ar trebui să aibă o administraţie civilă condusă de palestinieni care nu caută să distrugă Israelul. Nu este prea mult de cerut”, a spus el.

Până în acest moment, Israelul nu a ieşit cu o declaraţie cu privire la moartea liderului Hamas. Doar ministrul apărării, Yoav Gallant, a declarat în urmă cu puţin timp că „Israelul nu vrea război”, dar că se pregăteşte pentru orice situaţie.

Dar Israelul a cerut creşterea măsurilor de securitate la toate ambasadele sale din lume, din teama izbucnirii unor proteste violente în jurul acestora. De altfel, facţiunile palestiniene au cerut, în această dimineaţă, desfăşurarea unor proteste în Cisiordania, pentru a-şi exprima furia faţă de moartea liderului Hamas.

Pe plan extern, atacul care a dus la eliminarea lui Ismail Haniyeh a dus la critici din partea unor ţări precum Rusia, China sau Turcia, care cred că acesta ar putea duce la o intensificare a conflictelor din regiune.

Ministerul iranian de Externe a cerut miercuri ţărilor şi organizaţiilor internaţionale să adopte „măsurile politice, legale şi punitive necesare” împotriva Israelului, după asasinarea la Teheran a şefului biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, transmite AFP.

„Sperăm că ţările şi organizaţiile internaţionale, cu scopul de a susţine dreptul poporului palestinian de a-şi decide destinul şi rezistenţa legitimă împotriva ocupaţiei, vor trage în mod serios şi efectiv la răspundere regimul israelian şi vor lua măsurile politice, legale şi punitive necesare împotriva acestui regim insurgent”, a precizat Ministerul de la Teheran într-un comunicat.

Haniyeh a fost ucis împreună cu una din gărzile sale de corp, la două dimineaţa, miercuri (22:30 GMT), într-un atac asupra reşedinţei sale din capitala iraniană, unde se afla într-o vizită oficială şi participase, cu câteva ore înainte, la ceremonia de învestitură a preşedintelui Masud Pezeshkian.

Incidentul a fost atribuit Israelului, care, însă, nu şi-a recunoscut responsabilitatea.

„Acest act terorist nu este doar o încălcare flagrantă a principiilor şi normelor dreptului internaţional şi a Cartei ONU, ci şi o ameninţare gravă la adresa păcii şi a securităţii regionale şi internaţionale”, a denunţat Ministerul iranian de Externe.

De asemenea, comunicatul subliniază că aceasta reprezintă o altă dovadă a „caracterului terorist al mafiei criminale care guvernează teritoriul palestinian ocupat”, o referire la Israel.

El a indicat că uciderea lui Haniyeh „face parte din planul de genocid al palestinienilor” şi că urmăreşte să amplifice insecuritatea în regiunea Orientului Mijlociu.

Cu câteva ore mai devreme, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a ameninţat Israelul cu răzbunare pentru asasinarea şefului biroului politic al Hamas.

Uniunea Europeană a anunţat miercuri plata unei prime tranşe de 150 de milioane de euro, ca parte a unui pachet de ajutor de urgenţă de 400 de milioane de euro pentru Autoritatea Palestiniană, care se confruntă cu probleme bugetare grave, informează AFP.

Comisia Europeană a precizat că prima tranşă include subvenţii pentru a ajuta la plata salariilor funcţionarilor publici din Cisiordania şi pentru a sprijini familiile vulnerabile.

Restul fondurilor vor fi eliberate în august şi septembrie „sub rezerva progreselor înregistrate în punerea în aplicare a agendei de reformă a Autorităţii Palestiniene”, a explicat executivul UE într-un comunicat.

Autoritatea se confruntă cu o criză financiară care s-a agravat de la începutul războiului din Gaza, deoarece Israelul şi-a mărit reţinerea de venituri fiscale de pe acest teritoriu palestinian.

Uniunea Europeană este principalul susţinător financiar internaţional al palestinienilor, cu un ajutor estimat la 1,2 miliarde de euro începând din 2021.

„UE este pe deplin angajată să sprijine Autoritatea Palestiniană în aceste vremuri dificile”, a declarat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen. „Ajutorul nostru de urgenţă în valoare de 400 de milioane de euro sprijină o agendă substanţială de reforme şi pregăteşte terenul pentru reconstrucţia Fâşiei Gaza”, a adăugat ea.

Comisia Europeană susţine că va propune o legislaţie pentru un „Program cuprinzător de redresare şi rezilienţă pentru palestinieni” la începutul lunii septembrie. Bruxellesul precizează că acest plan ar trebui să contribuie la echilibrarea conturilor Autorităţii Palestiniene până în 2026 cu plăţile viitoare legate de „progresele înregistrate în punerea în aplicare a etapelor de reformă convenite”.

Războiul dintre Israel şi Hamas, început la 7 octombrie, a devastat nu doar o mare parte din Gaza, dar a afectat şi finanţele publice şi economia Cisiordaniei ocupate de Israel.

Economia palestiniană este guvernată în mare măsură de Protocolul de la Paris din 1994, care a acordat Israelului controlul exclusiv asupra frontierelor teritoriilor, precum şi dreptul de a colecta taxe de import şi TVA pentru Autoritatea Palestiniană.

În mai multe rânduri, Israelul a folosit această putere pentru a priva Autoritatea de venituri. Dar războiul din Gaza a întărit şi mai mult controlul Israelului, majoritatea tarifelor fiind reţinute de când Hamas a început războiul cu atacul din 7 octombrie asupra Israelului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șeful diplomației americane: SUA nu sunt implicate în asasinarea liderului Hamas

#Hamas #Israel

Un miliard de lei va fi alocat pentru proiecte de infrastructură în localitățile rurale, iar alte 560 de milioane de lei vor fi direcționate pentru plățile unice acordate angajaților din sectorul bugetar. Despre principalele prevederi ale rectificării bugetului de stat pentru 2026 a vorbit ministra Finanțelor, Victoria Belous, care a precizat că deficitul bugetar va ajunge la 23,07 miliarde de lei, adică 5,95% din PIB.

„Astăzi prezentăm trei aprobări ale proiectului de încătălărire prin care prezentăm trei astfel de directificare prietană pentru anul 2027. Vreau să menționez cele mai mari sume care le alocăm prin această rectificare”, a declarat ministra Finanțelor, miercuri, 2 septembrie, înainte de ședința Guvernului.

Potrivit Victoriei Belous, cea mai mare alocare, de un miliard de lei, va merge către Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL), pentru proiecte de infrastructură în localitățile din Republica Moldova, în special în mediul rural.

„Respectiv, un miliard de lei, cea mai importantă sumă, se dau pentru localitățile rurale în mare parte”, a precizat ministra.

O altă sumă importantă, de 560 de milioane de lei, este prevăzută pentru plățile unice destinate mai multor categorii de angajați din sectorul bugetar. În funcție de categorie, aceștia vor primi câte 4.000, 3.000 sau 2.000 de lei.

„O sumă foarte importantă este alocarea acelor plăți unice, care deja s-a discutat pentru profesori și alte categorii din sectorul bugetat, care vor primi câte 4000, 3000 sau 2000 de lei, această măsură costă bugetul de stat circa 560 milioane de lei”, a spus Belous.

Ministra a anunțat și alocarea suplimentară a 300 de milioane de lei pentru infrastructura rutieră, în special pentru pregătirea de sezonul rece.

„De asemenea, alocăm 300 milioane de lei pentru infrastructura rutieră, pentru pregătirea de sezonul de iarnă. Venim cu alocări suplimentare pentru acele instituții care au insuficiență la salariu”, a declarat ministra Finanțelor.

Rectificarea presupune și redistribuiri între programele autorităților, inclusiv reducerea unor alocări pentru proiecte investiționale care nu au avansat conform planificării.

Belous a precizat că aceste modificări sunt făcute în urma solicitărilor autorităților și a analizei proiectelor.

„Deja facem niște redistribuiri între programele autorităților la care au fost solicitate. Facem rectificări de la proiectele investiționale după propunerile venite de la autorități. Nu o face Ministerul Finanțelor din dorința de a optimiza cheltuielile, dar, în urmă, evaluăm fiecare proiect. Nivelul de prestare în servicii în parcursul anului deja se fac ajustări”, a explicat aceasta.

Ministra susține că asemenea ajustări sunt făcute în fiecare an și nu reprezintă o măsură de austeritate.

„Această măsură este un lucru care se face anual, practic în fiecare an. Nu este dictată de austeritate sau dorința noastră de a întrerupe proiecte de infrastructură”, a spus Belous.

Potrivit proiectului de rectificare, cheltuielile bugetului de stat vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu 600,5 milioane de lei. Diferența va fi acoperită prin majorarea deficitului cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei.

Deficitul va reprezenta 5,95% din PIB.

„După toate modificările, deficitul bugetar rămâne sub 6% din PIB”, a declarat ministra.

Întrebată dacă este vorba despre peste 20 de miliarde de lei, Belous a confirmat: „În lei, da. Cât? Peste 20 de miliarde. Peste 20 de miliarde.”

Rectificarea vine pe fondul unei revizuiri în scădere a prognozelor de creștere economică pentru Republica Moldova. Dacă bugetul inițial a fost proiectat pe o creștere estimată a PIB-ului de 2,2%, evoluțiile au determinat autoritățile de la Chișinău să tempereze așteptările la un avans de doar 1,8%.