Administrația Kremlinului critică guvernarea de la Chișinău din cauza invidiei, consideră ministrul de Externe Mihai Popșoi. Potrivit lui, exponenții Moscovei sunt frustrați, deoarece Moldova are ambiție să se dezvolte și să adere la Uniunea Europeană.

Șeful diplomației de la Chișinău a declarat într-un interviu acordat pentru Moldres că pentru Moscova este frustrant să recunoască faptul că țara noastră merge pe o cale democratică. În același timp, el a menționat că Republica Moldova rezistă propagandei și atacurilor hibride care vin din direcția Kremlinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„E vorba de o mare-mare frustrare și o doză impunătoare de invidie, or, până și liderii diplomației ruse, dacă îi putem numi așa, au pierdut orice contact cu diplomația demult, foarte mult timp în urmă. (…) Ei privesc cu invidie ascensiunea Republicii Moldova, progresul pe care îl facem, inclusiv în consolidarea instituțiilor democratice. Este o mare frustrare. Când ești un exponent al Federației Ruse și privești împrejur ceea ce se întâmplă acolo și, pe de altă parte, vezi un stat mic cum este Republica Moldova, care are asemenea reușite și progresează pe calea sa europeană, e frustrant pentru ei să recunoască acest lucru. (…)

Acest limbaj beligerant al așa-zișilor diplomați ruși ne lasă reci. Noi știm ce avem de făcut, știm unde ne sunt interesele naționale, știm cum să le apărăm, iar frustrările lor pe care le varsă zilnic în spațiul public ne lasă reci”, a spus Popșoi.

În opinia lui Popșoi, Republica Moldova reușește datorită dorinței pe care o are să se apropie de UE. De asemenea, ministrul este de părerea că țara rezistă atacurilor hibride, pentru că are societatea consolidată.

#critici #invidie #Mihai Popșoi #Moldova #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.