Moldova înregistrează progrese în reformele din domeniul economic recomandate de Uniunea Europeană, dar mai are încă de lucrat la aceste capitol, se arată într-o analiză realizată de Expert Grup. Conform raportului, dintre maxim cinci puncte acordate, specialiștii au notat cu 3,1 existența economiei de piață funcționale, cu 3 achizițiile publice, cu 3,3 statistica și cu 3,7 controlul financiar.

Experţii au stabilit că avem progrese semnificative în domeniul interconectării pieței energetice cu reţelele europene. Totodată, a fost remarcat faptul că investițiile în domeniul infrastructurii cresc, însă este necesară accelerarea tempoului de valorificare a mijloacelor acordate din împrumuturile externe.

Riscurile de securitate rămân principala provocare a Moldovei, în contextul războiului din Ucraina, deoarece suntem unicul stat vecin, cu excepţia Belarusului, care nu este membru al Alianţei Nord-Atlantice. În context, experții consideră că atragere a investițiilor și promovarea exporturilor trebuie să fie primordiale în următorii ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În domeniul achizițiilor publice, recomandarea Comisiei Europene de a adopta un nou program în domeniu a fost realizată, iar în 2023 au fost elaborate proiecte de modificare a legii, pentru armonizarea legislației naționale la cea comunitară. Deoarece în 2024 nu a fost publicat raportul de progres, deocamdată nu se cunosc succesele pe care le-a înregistrat Moldova anul acesta în implementarea Programului național de dezvoltare a sistemului de achiziții publice pentru anii 2023-2026.

Cu referire la statistică, principalele evoluții le reprezintă procesele referitoare la recensământ şi împărtăşirea informaţiilor cu agenţia europeană Eurostat.

Vorbind despre controlul financiar, experții notează că în anul 2023 a fost aprobată o nouă structură organizatorică a Curții de Conturi (CCRM), instituția a elaborat un proiect de lege privind independență sa organizațională, funcțională, operațională și financiară. Printre constrângeri se numără insuficiența personalului cu atribuții de audit, din cauza salariilor mici şi rata scăzută de implementare a recomandărilor CCRM de către entitățile auditate.

Raportul integral al Expert Grup poate fi accesat AICI.

#analiza #Comisia Europeană #economie #expert-grup #recomandări

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.