Ion Creangă, șeful Direcției juridice a Parlamentului, bănuit că ar fi transmis Kremlinului informații, avea acces la documente secrete, potrivit unui material publicat de Europa Liberă. Timp de un an, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) i-a monitorizat activitatea, iar ultimele date care ar fi ajuns la de la el la Moscova s-ar referi la cooperare economică moldo-franceză.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Actualmente, atât Creangă, cât și polițistul de frontieră care ar fi implicat în scandalul de spionaj, au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile.

Amintim că, miercuri, 31 iulie, procurorii pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale și ofițerii de securitate au efectuat percheziții în biroul lui Creangă și l-au reținut, invocând că acesta furniza informații secrete unui angajat al ambasadei ruse. Conform presei, ar fi vorba despre Dmitri Kelov, care ar fi concomitent și ofițer al Serviciului rus de Informații.

Chișinăul a decis să îl expulzeze pe Kelov și l-a convocat pe ambasadorul Oleg Vasnețov, pentru a-i comunica decizia. Șeful misiunii diplomatice ruse a declarat ulterior că va urma un răspuns corespunzător de la Kremlin.

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.