Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) se retrage din Blocul „Împreună”, iar la mijloc ar fi vorba de un șantaj politic, anunță liderul CUB, Igor Munteanu. Într-o conferință de presă, Munteanu a anunțat că formațiunea pe care o conduce nu-l susține pe Octavian Țîcu la prezidențiale, iar ulterior a venit cu unele argumente de ce a decis să părăsească alianța celor patru partide.

„Am constat cu regret că proiectul acestui bloc se confruntă cu importante disfuncționalități. În primul rând sunt legate de anume jocuri de culise și improvizații banale pe temele cele mai importante. Acest lucru explică de ce, în ultimele trei luni, am văzut o absență totală a blocului, deși noi am încercat să facem conferințe de presă, să aducem în atenția publicului temele centrale care sunt așteptate de către oameni. Cele mai grave probleme pe care noi le vedem legate de blocul „Împreună”, sunt legate de un anumit gen de șantaj, pe care noi, CUB, nu putem să-l acceptăm. Este legat de fuzionarea partidelor. Noi nu putem să renunțăm la identitatea noastră liberală, de angajamentele pe care le avem în raport cu partidele politice europene din care facem parte și evident acest lucru a dus până la extremă, până la impunerea unor decizii de fuzionare care nu ne caracterizează și nu ne interesează.

În al doilea rând am observat o practică viicioasă în care decizii importante sunt insuflate or influențate de către actori din afara blocului.Acest lucru, la fel, este o practică pe care noi nu o acceptăm”, a menționat Igor Munteanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) și-a retras susținerea pentru candidatura Blocului „Împreună”, Octavian Țîcu, la alegerile prezidențiale. Despre asta a anunțat Igor Munteanu, liderul partidului, într-o conferință de presă vineri, 9 august curent.

CUB va avea propriul candidat la prezidențiale? Munteanu: Nu toate organizațiile teritoriale sunt fericite de dnul Țîcu

#Bloc Impreuna #Igor Munteanu #retragere

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.