Trei angajați ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) au fost condamnați pentru corupție. Funcționarii au pus pe roate o schemă prin care solicitau între 70 și 90 de euro pentru certificate fitosanitare pentru exportul produselor în Federația Rusă.

Urmărirea penală a fost inițiată în ianuarie 2019 de către Procuratura Anticorupție. Conform investigațiilor, în perioada septembrie 2018 – februarie 2019, trei angajați din cadrul subdiviziunilor teritoriale ANSA din Dubăsari și Criuleni au primit ilegal aproximativ 700.000 de lei pentru documentele permisive.

„Aceste acțiuni au permis exportul unor loturi de produse agricole către Federația Rusă, fără a respecta cerințele fitosanitare impuse, în baza certificatelor fitosanitare false. Urmărirea penală a durat 1 an și 4 luni, iar judecarea cauzei a durat mai bine de 4 ani, fiind examinată în procedură generală, inculpații nerecunoscându-și vinovăția de comiterea faptelor incriminate”, notează procurorii anticorupție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Doi dintre funcționari au fost condamnați la 7 ani și 6 luni de închisoare, iar altul la 7 ani de pușcărie. Toți trei sunt obligați să achite amendă de 400.000 lei și au fost privați de dreptul să ocupe publice pe un termen de 10 ani.

„Alți doi inculpați au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii de corupere activă, fiind condamnați la câte 6 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime a câte 300.000 de lei fiecare”, precizează acuzatorii, cu referire la alte două persoane fizice ajunse pe banca acuzaților.

Totodată, s-a dispus confiscarea sume de peste 680.000 de lei din contul celor trei angajați ANSA, cu titlu de contravaloare a mijloacelor bănești rezultate din infracțiuni, fiind menținut sechestrul asupra bunurilor lor. Banii ridicați în cadrul perchezițiilor, 3400 de dolari și 200 de lei, au fost trecuți în proprietatea statului.

Valoarea totală a bunurilor confiscate este de circa două milioane de lei.

Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău, pentru 15 zile.

#angajati #ANSA #condamnare #coruptie #instanta

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.