Nu mai există incendii de vegetaţie active în zona extinsă a Atenei, dar oficialii rămân în alertă maximă, a declarat purtătorul de cuvânt al pompierilor şefi din Grecia.

Pompierii vor continua să stropească cu apă şi să menţină o prezenţă puternică în zonă. Vânturile mai blânde şi eforturile ample ale serviciilor de urgenţă au ajutat la ţinerea sub control a incendiilor.

Cu toate acestea, există încă riscul izbucnirii unor flăcări din cauza rafalelor de vânt şi a temperaturilor care depăşesc cu mult 30C în timpul zilei. O femeie a murit şi alte zeci de persoane – inclusiv pompieri – au fost rănite după ce incendiile au distrus 40.470 de hectare de teren. Mii de locuitori din zonă au fost evacuaţi.

Norul uriaş de fum care a plutit deasupra Atenei timp de câteva ore a dispărut marţi, însă cerul era încă înceţoşat. Autorităţile elene evaluează acum pagubele şi pregătesc programe de compensare pentru locuitorii şi întreprinderile afectate.

Peste 700 de pompieri, 199 de maşini de pompieri şi 35 de avioane cu bombardament cu apă au fost implicate în eforturile de stingere a incendiilor, care au izbucnit duminică după-amiază la aproximativ 35 km nord de capitala Greciei. Până luni, incendiile au fost confirmate în 40 de locaţii diferite, în unele zone flăcările având o înălţime de până la 25 m.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deşi incendiile s-au diminuat în mare parte, pompierii continuă să stropească cu apă şi să menţină o prezenţă puternică în regiunea capitalei. Suburbiile Nea Penteli, Vrilissia şi Patima Halandriou sunt printre cele mai afectate zone. În Vrilissia, la doar 14 km de centrul Atenei, clădirile şi întreprinderile au fost distruse de flăcări.

Cadavrul unei femei în vârstă de 63 de ani a fost găsit într-un magazin din localitatea vecină Patima Halandriou. Colegii au declarat că femeia a fost prea speriată pentru a sări din clădire când flăcările s-au apropiat şi a fost prinsă înăuntru. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis şi-a scurtat vacanţa pentru a se întoarce să gestioneze criza.

#Grecia #incendii #pompieri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.