Agenția de presă IPN anunță numirea jurnalistului Denis Dermenji în funcția de director. Potrivit IPN, această decizie vine în contextul exprimării publice a voinței de modernizare și dezvoltare a Agenției, o instituție media exemplară, un etalon al independenței și echidistanței jurnalistice, cu o istorie de 20 de ani.

Denis Dermenji este jurnalist din Republica Moldova. Denis a activat anterior la Moldova 1, Jurnal TV, Newsmaker și Europa Liberă Moldova. Denis a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării la USM și a urmat cursul de Jurnalism de Război în Ankara, organizat de Anadolu Ajansı și Academia Națională de Poliție a Turciei.

În calitate de jurnalist, Denis a scris pe subiecte de securitate, despre conflictul transnistrean și procesul de reglementare, a realizat reportaje scrise și video din regiunea Kiev în timpul invaziei Rusiei în Ucraina, a realizat o emisiune de autor dedicată combaterii fake news și dezinformării. La Europa Liberă a publicat mai multe investigații de rezonanță, motiv pentru care, în ianuarie 2023, a fost inclus de Ministerul rus de Externe pe lista persoanelor cărora le este interzisă intrarea în Federația Rusă.

„În primul rând, vreau să mulțumesc pentru această propunere, care, recunosc m-a surprins. Consider că este o oportunitate unică de a contribui la creșterea calității jurnalismului din Republica Moldova, prin dezvoltarea Agenției IPN și transformarea acesteia într-o instituție media modernă. M-am bucurat să fac cunoștință cu echipa IPN și să discutăm atât despre instituție, cât și despre necesitățile mediului informațional din Moldova. Ne vom concentra eforturile și vom accelera toate procesele de modernizare ale IPN, contribuind astfel la menținerea unui spațiu informațional cât mai curat. Sper să reușim repede să completăm echipa editorială și să retehnologizăm Agenția, pentru a putea oferi abonaților noi produse și pentru a crește numărul parteneriatelor. Foarte curând vom avea multe dezvoltări, care vor repoziționa Agenția IPN pe piața media din Moldova.

Mă bucur că dl Valeriu Vasilică rămâne membru al echipei și va contribui cu toată experiența sa la susținerea jurnalismului de clasă superioară. Vom consolida în continuare politica editorială a Agenției IPN, care este un pilon de bază al libertății de exprimare și opinii, o platformă deschisă pentru toți cei care au necesitatea de a se informa și a comunica public. Fiind un etalon al independenței și echidistanței jurnalistice, IPN va deveni un model de dezvoltare media”, a declarat Denis Dermenji.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

IPN este o agenție de presă independentă, fondată în anul 2005. Misiunea noastră este să livrăm cititorilor noștri știri corecte, utile și într-o manieră promptă. În acest proces, ne axăm pe diversitatea și pluralismul surselor de informație, echilibrul obligatoriu al punctelor de vedere oficial și de alternativă, caracterul analitic al unei părți importante din produsul informațional. Știrile IPN sunt produse în trei limbi: română, rusă și engleză.

#agentie de stiri #Denis Dermenji #director IPN #jurnalist

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat luni, 26 octombrie, că reprezentanţi ai Ucrainei, SUA, UE şi NATO se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a discuta despre garanţiile de securitate pe care le-ar putea primi ţara sa în perioada postbelică, în cazul unui acord de pace cu Rusia, relatează Antena3.ro.

Într-un interviu acordat postului de televiziune TSN, liderul de la Kiev a spus că această reuniune va avea loc „marţi sau miercuri”, dar nu a precizat dacă intenţionează să se deplaseze la Bruxelles pentru a participa la discuţii. Totodată, el a mai spus că UE va fi reprezentată „la nivel prezidenţial” şi NATO „la nivel de secretar general”.

Întrebat despre posibila participare a lui Volodimir Zelenski şi a emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner la aceste discuţii, consilierul pentru comunicare al preşedintelui ucrainean a declarat agenţiei EFE că nu poate confirma în prezent acest lucru din cauza „unei schimbări de planuri ale părţii americane”.

Emisarii americani s-au întâlnit săptămâna trecută la Oslo cu Zelenski, apoi şi cu preşedintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg. În urma acestor întâlniri, Rusia şi Ucraina au convenit să reia negocierile mediate de SUA, o reuniune trilaterală Ucraina-Rusia-SUA urmând să se desfăşoare în noiembrie.

Zelenski: „Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de ruși”

Referindu-se la această reuniune în acelaşi interviu acordat postului TSN, Zelenski a spus că doreşte să obţină armistiţii parţiale cu Rusia pentru oprirea atacurilor pe mare şi asupra infrastructurilor energetice, precum şi progrese către o întâlnire directă pe care i-o solicită lui Putin pentru a negocia încheierea războiului.

Implicarea NATO în asigurarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina va fi „fără îndoială” una din solicitările pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să le facă la viitoarele negocieri trilaterale de pace Kiev-Moscova-Washington, programate la începutul lunii noiembrie. Zelenski a subliniat drept prioritară necesitatea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, pentru încheierea unui acord de pace cu Rusia, informează Kyiv Independent.

„Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de partea rusă. Restricțiile impuse asupra armatei noastre și neutralitatea Ucrainei nu sunt discutabile”, a spus Zelenski, într-un interviu TV.

Astfel, dacă Ucrainei nu i se va permite să adere la NATO, țările europene și SUA ar trebui să fie de acord să extindă pactul defensiv al articolului 5 al Alianței Nord-Atlantice și la Ucraina.

Ucraina ar trebui, de asemenea, să mențină o armată puternică, după încheierea unui acord de pace.

„Cea mai bună, după părerea mea, este NATO plus o armată ucraineană puternică, ca parte a alianței”, a spus Zelenski. „Dacă avem suficiente resurse financiare, vreau să păstrăm armata la 800.000 de oameni. Noi decidem singuri cum va fi armata noastră. Dacă suntem în NATO, numărul poate fi de 800.000 sau mai puțin. Dar va fi o întrebare despre cine este dispus să finanțeze sau să co-finanțeze cu noi”, a precizat liderul de la Kiev.