Nava spaţială Boeing Starliner va reveni pe Pământ fără a-i avea la bord pe astronauţii Butch Wilmore şi Suni Williams, a anunţat agenţia sâmbătă, la finalul unei reuniuni a comitetului de decizie.

Întoarcerea fără echipaj permite NASA şi Boeing să continue colectarea de date de testare pentru Starliner în timpul viitorului zbor de întoarcere, fără a accepta mai multe riscuri decât este necesar pentru echipajul său, conform comunicatului publicat pe site-ul NASA. Wilmore şi Williams, care au zburat pe Staţia Spaţială Internaţională în iunie la bordul Boeing Crew Flight Test al NASA, au fost ocupaţi, printre altele, cu sprijinirea cercetării şi întreţinerii staţiei, precum şi cu testarea sistemului Starliner şi analiza datelor.

Ei îşi vor continua activitatea în mod oficial ca parte a echipajului Expediţiei 71/72 până în februarie 2025. Aceştia vor zbura spre casă la bordul unei nave spaţiale Dragon, împreună cu alţi doi membri ai echipajului alocaţi viitoarei misiunii regulate Crew-9 a agenţiei, asigurată de SpaceX şi care va fi lansată nu mai devreme de marţi, 24 septembrie.

Se aşteaptă ca Starliner să plece de la staţia spaţială şi să efectueze o reintrare şi o aterizare autonomă, sigură şi controlată la începutul lunii septembrie, înainte de lansarea misiunii Crew-9, pentru a se asigura că un port de andocare este disponibil pe staţie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

NASA şi Boeing au identificat scurgeri de heliu şi au întâmpinat probleme cu propulsoarele de control al reacţiei navei spaţiale pe 6 iunie, în timp ce Starliner se apropia de staţia spaţială. De atunci, echipele de ingineri au finalizat un volum semnificativ de muncă, însă neîndeplinirea cerinţelor de siguranţă şi performanţă ale agenţiei pentru zborurile spaţiale cu echipaj uman, precum şi incertitudinea şi lipsa acordului experţilor au determinat conducerea NASA să mute astronauţii la misiunea Crew-9.

Crew-9 va fi cea de-a noua misiune de rotaţie către staţia spaţială în cadrul programului Commercial Crew al NASA, care colaborează cu industria aerospaţială americană pentru a atinge obiectivul unui transport sigur, fiabil şi rentabil către şi de la avanpostul orbital cu rachete şi nave spaţiale fabricate în America şi lansate de pe teritoriul american.

NASA şi SpaceX lucrează în prezent la mai multe elemente înainte de lansare, inclusiv reconfigurarea locurilor de pe Dragon Crew-9 şi ajustări pentru a transporta încărcătură suplimentară. Seria de probleme întâmpinate cu Starliner şi decizia de a nu folosi această navă pentru a-i aduce pe cei doi astronauţi înapoi pe Pământ este o palmă pentru Boeing, deja împotmolită de problemele repetate ale avioanelor sale de linie.

#Boeing #NASA #Starliner

Reforma fiscală pregătită de autoritățile Republicii Moldova riscă să nu aducă suficienți bani la buget pentru a acoperi majorările salariale planificate în sectorul public și pentru a finanța investițiile necesare economiei, potrivit raportului Comisiei Europene cu privire la Republica Moldova pentru anul 2026, publicat miercuri, 4 noiembrie. Bruxelles-ul consideră că, deși autoritățile propun noi taxe și majorări de impozite, veniturile suplimentare estimate ar putea fi insuficiente, ceea ce va pune o presiune și mai mare asupra finanțelor publice, scrie bani.md.

Potrivit documentului, reforma fiscală urmărește simplificarea sistemului de impozitare, creșterea veniturilor bugetare și îmbunătățirea predictibilității pentru investitori și contribuabili. Printre măsurile analizate se numără majorarea sau introducerea unor accize pentru produsele considerate nocive, modificarea cotelor TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii, inclusiv produse alimentare importate, agricultură, HoReCa și consumul de gaze naturale și energie electrică peste un anumit prag.

De asemenea, sunt prevăzute majorarea plafonului neimpozabil pentru veniturile persoanelor fizice, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc, creșterea temporară a poverii fiscale asupra sectorului financiar și extinderea facilităților fiscale pentru profitul reinvestit de companii.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că măsurile propuse nu rezolvă problemele structurale ale sistemului fiscal și nu asigură neapărat resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

„În ansamblu, deși au fost întreprinse unele măsuri binevenite pentru eliminarea anumitor facilități fiscale, reforma propusă nu realizează o reducere sistematică a cheltuielilor fiscale pentru extinderea bazei de impozitare”, constată Comisia Europeană.

Mai mult, experții europeni consideră că veniturile suplimentare preconizate ar putea fi insuficiente pentru finanțarea reformei salarizării bugetarilor și pentru crearea unui spațiu fiscal destinat majorării investițiilor publice.

„Veniturile suplimentare estimate vor fi, probabil, insuficiente pentru a acoperi costurile viitoarei reforme salariale din sectorul public și pentru a crea spațiu fiscal pentru investiții publice mai mari, ceea ce va exercita presiuni suplimentare asupra poziției fiscale”, se menționează în raport.

Comisia atrage atenția că, în pofida eliminării unor facilități fiscale în 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor a fost compensat în mare parte prin introducerea altor scutiri. Situația a continuat și în 2026, când au fost aprobate noi facilități, inclusiv prelungirea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit de întreprinderile mici și mijlocii.

Numai această măsură este estimată să coste bugetul aproximativ 0,45% din PIB, potrivit raportului. În paralel, autoritățile au introdus regimul fiscal pentru freelanceri, cu o cotă unică de impozitare de 15%.

Avertismentul Bruxelles-ului vine într-un context bugetar deja complicat. Comisia Europeană constată că Republica Moldova continuă să înregistreze deficite fiscale ridicate, iar datoria publică se află pe o traiectorie ascendentă.

În 2025, deficitul bugetar a constituit 3,9% din PIB, sub ținta de 5%, însă acest rezultat a fost determinat inclusiv de neexecutarea investițiilor planificate, nu doar de o performanță mai bună a încasărilor.

Pentru 2026, bugetul prevedea inițial un deficit de 5,7% din PIB, dar rectificarea propusă la sfârșitul lunii august indica o majorare până la 6% din PIB, pe fondul creșterii cheltuielilor curente, inclusiv a celor pentru salariile bugetarilor și sprijinul energetic acordat populației.

Comisia Europeană semnalează și faptul că investițiile publice continuă să fie executate sub nivelul planificat, în timp ce finanțarea deficitului prin emiterea valorilor mobiliare de stat devine tot mai costisitoare, pe fondul creșterii dobânzilor.

La sfârșitul anului 2025, datoria publică a Republicii Moldova ajunsese la 39,2% din PIB, iar Bruxelles-ul anticipează continuarea creșterii acesteia.

Constatările Comisiei Europene apar în contextul în care autoritățile pregătesc noua lege a salarizării în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, concomitent cu modificările politicii fiscale.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că autoritățile mizează pe aproximativ cinci miliarde de lei venituri suplimentare din noile măsuri fiscale, dar a recunoscut că realizarea prognozelor depinde inclusiv de comportamentul consumatorilor. Numai din impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc ar urma să fie colectate circa 500 de milioane de lei.

Bruxelles-ul recomandă autorităților să extindă baza de impozitare prin reducerea mai sistematică a facilităților fiscale, să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice și să mențină o politică fiscală prudentă, astfel încât majorarea cheltuielilor să nu afecteze sustenabilitatea datoriei publice.