La mai bine de o lună de la demisia guvernului său în urma alegerilor legislative, președintele francez Emmanuel Macron a continuat luni, 26 august curent, consultări politice laborioase pentru a oferi în sfârșit Franței un prim-ministru. Sarcina se anunță dificilă, într-o Franță politică împărțită în trei blocuri, dintre care niciunul nu are majoritate absolută în Adunarea Națională.

Stânga, care a ieșit pe primul loc în urma alegerilelor legislative din iulie, pretinde că formează un guvern și încearcă să-și impună candidatul, pe Lucie Castets, o funcționară publică puțin cunoscută. Lucie Castets i-a spus vineri preşedintelui Macron că stânga are dreptul să formeze următorul guvern. Dar coaliția NFP (Noul Front Popular) este unanim împotrivă, de la centru la dreapta până la extrema dreaptă, care o critică pentru un program „periculos”, relatează presa.

Încă nu există fum alb pentru Matignon, dar stânga este furioasă și strigă „lovitură de forță”: Emmanuel Macron a exclus oficial luni numirea unui guvern al Noului Front Popular (NFP), invocând „stabilitatea instituțională”, și a anunțat noi consultări marți.

În ciuda presiunilor din partea NFP, care are cel mai mare număr de parlamentari, dar rămâne departe de majoritatea absolută, el a refuzat să o instaleze în funcția de premier pe Lucie Castets, înalt funcționar ales de alianța de stânga. „Un guvern bazat exclusiv pe program și pe partidele” care îl compun «ar fi imediat cenzurat de toate celelalte grupuri reprezentate în Adunarea Națională», iar «stabilitatea instituțională a țării noastre impune, prin urmare, ca această opțiune să nu fie luată în considerare», a declarat Elysée într-un comunicat.

Extrema dreapta franceză se opune numirii unui premier de stânga

Liderii Adunării Naționale, formaţiunea franceză de extremă dreapta, au declarat luni că partidul lor va bloca orice candidat la funcţia de premier din partea Noului Front Popular de stânga, restrângând astfel opțiunile președintelui Emmanuel Macron de a rezolva criza politică din țară. Marine Le Pen și Jordan Bardella, echipa politică care conduce Adunarea Națională, s-au întâlnit luni cu Macron în condiţiile în care acesta încearcă să deblocheze impasul politic provocat de alegerile legislative anticipate neconcludente din lune iulie pe care le-a convocat.

După întâlnirea care a durat o oră, Bardella a spus că Noul Front Popular – o alianță de partide mergând de la socialiștii moderați până la Franța Nesupusă, de extrema stângă, a lui Jean-Luc Melenchon – este un „pericol” pentru țară. Jordan Bardella a spus că tabăra lui va convoca imediat un vot de neîncredere împotriva oricărui premier de stânga. „Noul Front Popular, prin programul său, prin acțiunile sale, precum și prin personalitățile care îl întruchipează reprezintă un pericol pentru ordinea publică, pacea civilă și, evident, pentru viața economică a țării„, le-a spus Jordan Bardella jurnaliştilor. „Intenționăm să protejăm țara de un guvern care ar fractura societatea franceză”.

Posibili premieri

Emmanuel Macron a ignorat nominalizarea Noului Front Popular, iar o sursă apropiată lui a spus că el crede că echilibrul de putere ține mai mult de centru sau de centru-dreapta. Printre posibilii candidați pe care îi analizează Macron se numără un președinte regional conservator, Xavier Bertrand și fostul premier socialist Bernard Cazeneuve, au spus unele surse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Presa franceză l-a menționat recent pe Karim Bouamrane, primarul socialist al unei suburbii sărace din Paris, ca un alt posibil candidat. Marine Le Pen a sugerat că Macron ar putea convoca un referendum pentru a găsi o cale de ieșire din haos și a spus că se opune unui așa-zis „guvern tehnic” al tehnocraților apolitici, spunând că astfel de administraţii „sunt doar guverne politice care se ascund în spatele numelor tehnice”.

#alegeri #Franta #premier

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.