Astăzi, Nova Poshta sărbătorește un eveniment important – 10 ani de activitate în Moldova. Din 2014 și până astăzi, compania a realizat progrese semnificative, devenind una dintre cele mai rapide și de încredere companii de logistică din țară.

La începutul activității din 2014, Nova Poshta Moldova avea doar trei puncte de servicii: în Chișinău, Cahul și Bălți, care serveau simultan ca depozite de sortare și oficii de marfă. Compania avea doar 14 angajați care procesau nu mai mult de 20 de comenzi pe zi, iar livrarea coletelor era realizată de doi curieri care foloseau transportul public.

În cei 10 ani de activitate, Nova Poshta a intrat în TOP-3 companii care oferă cele mai rapide servicii de livrare din Moldova, a construit una dintre cele mai extinse rețele logistice din țară, care numără 21 de oficii, 261 de poștomate și trei terminale de sortare. Compania continuă să implementeze soluții inovatoare pentru a răspunde cerințelor clienților și pentru a sprijini dezvoltarea afacerilor locale. Nova Poshta a fost prima companie care a lansat pe piața din Moldova un nou format de puncte de servicii – puncte de eliberare a coletelor, care activează în locația offline a afacerilor deja existente: magazine, stații PECO și altele. Aceste 53 de puncte au devenit foarte populare, iar Nova Poshta planifică extinderea continuă a acestei rețele.

Odată cu extinderea rețelei, a crescut și volumul expedierilor livrate. Astfel, în prima jumătate a anului 2024, Nova Poshta Moldova a livrat 1,1 milioane de colete, ceea ce aproape egalează volumul livrat pe tot parcursul anului 2023 (1,2 milioane). În plus, în primele 6 luni ale anului 2024, compania a achitat 12,5 milioane de lei în bugetul de stat al Republicii Moldova sub formă de taxe și impozite.

Nova Poshta Moldova livrează colete din magazinele online din China, America, Ucraina, precum și către și din România. Compania lucrează activ la integrarea în sistemul Nova Post Europe, ceea ce va permite clienților din Moldova să expedieze și să recepționeze colete din 13 țări europene. Acest lucru va reprezenta un pas important în dezvoltarea livrărilor internaționale, care deja astăzi demonstrează o creștere semnificativă. În prima jumătate a anului 2024, compania a livrat 771 de mii de colete internaționale, în timp ce pe tot parcursul anului precedent această cifră a fost de 590 de mii.

„În 2024, planificăm să investim 880 de mii de dolari în dezvoltarea companiei, ceea ce este de 4,5 ori mai mult decât anul trecut. Partea principală a investițiilor va fi direcționată către dezvoltarea rețelei noastre, renovarea oficiilor, automatizarea locurilor de muncă, actualizarea infrastructurii IT și creșterea flotei auto pentru livrările realizate prin curieri. Scopul nostru este să facem livrarea pentru clienți și mai ușoară și mai rapidă”, a spus Serhii Shapran, CEO Nova Poshta Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru anul 2025, Nova Poshta Moldova are planuri ambițioase, în special crearea unui nou hub de sortare, unde clienții de afaceri vor putea beneficia de servicii de fulfillment. Acest lucru va permite antreprenorilor locali să se concentreze pe dezvoltarea afacerii lor, lăsând procesele logistice în grija unor parteneri de încredere. Până la urmă, Nova Poshta este mereu aproape.

#colete #companie #Moldova #nova poshta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.