Mircea Geoană părăsește biroul de șef adjunct al NATO săptămâna viitoare. Oficialul ar urma să candideze pentru funcția de președinte al României.

Secretarul general adjunct al Alianței Nord Atlantice i-a mulțumit lui Jens Stoltenberg pentru colaborarea și realizările pe care le-au avut. Geoană susține că se simte mândru de activitatea sa în cadrul NATO.

„Să fiu în conducerea NATO a fost onoarea vieții mele. Îi mulțumesc Secretarului General Stoltenberg pentru încredere și prietenie. Împreună, în ultimii 5 ani, am traversat multe momente dificile, dar am împărtășit și nenumărate realizări, alături de echipa noastră remarcabilă. Pe măsură ce trec la un nou capitol, privesc cu mândrie la timpul memorabil petrecut în slujba celei mai importante Alianțe din istorie”, a transmis Geoană.

Începând cu 10 septembrie, potențialii candidați la prezidențialele din România pot începe colectarea semnăturilor pentru a deveni concurenți electorali. Cât timp ocupă funcția de șef adjunct al NATO, Geoană nu poate recurge la asemenea acțiuni. Anterior, oficialul din cadrul Alianței și-a exprimat dorința de a concura pentru fotoliul de șef de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mircea Geoană a fost numit șef adjunct al NATO pe 17 octombrie 2019, devenind prima persoană din Europa Centrală și de Est care a ocupat această funcție. Conform Antena3, mandatul său și a lui Jens Stoltenberg au fost prelungite după izbucnirea războiului din Ucraina, pentru a se păstra stabilitatea în conducerea Alianţei Nord-Atlantice.

#demisie #Mircea Geoană #NATO #prezidentiale #Romania

Violența și bullyingul au fost cele mai frecvente probleme sesizate în instituțiile de învățământ din Moldova în perioada 2024-2026. Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a examinat 40 de cazuri, în care au fost constatate 52 de abateri de la normele de etică și integritate.

Potrivit raportului Consiliului, 16 sesizări au vizat violența și bullyingul. Alte 14 cazuri au fost legate de colectarea de bani și corupție, iar 12 au vizat probleme de management și conflicte. Au mai fost înregistrate patru cazuri de ultragiere a cadrelor didactice.

Cele mai multe sesizări au venit din municipiul Chișinău. Aici au fost înregistrate 15 cazuri, adică 37,5% din total. Câte trei cazuri au fost raportate în raionul Fălești și în UTA Găgăuzia.

În raioanele Strășeni, Orhei, Drochia, Briceni și Ungheni au fost câte două cazuri. Câte un caz a fost înregistrat în Telenești, Nisporeni, Călărași, Anenii Noi, Căușeni, Ialoveni, Taraclia, Dubăsari și Tiraspol.

Potrivit datelor, cele mai multe cazuri au fost raportate în licee – 14, urmate de gimnazii, cu 13 cazuri., iar în grădinițe au fost înregistrate 10 cazuri.

Din cele 40 de cazuri, 30 au fost deja examinate. Două sunt încă în proces de examinare, cinci au fost suspendate, iar trei au fost clasate.

În urma celor 30 de cazuri examinate, Consiliul a luat 56 de măsuri și decizii. Trei persoane au rămas fără grad managerial sau didactic, iar în alte cinci cazuri s-a decis încetarea contractului de muncă sau demisia.

Au mai fost aplicate șapte sancțiuni disciplinare, sub formă de mustrare aspră, mustrare sau avertisment. În 34 de situații au fost emise notificări de atenționare, iar șapte cazuri au fost transmise Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică pentru examinare, monitorizare sau acordarea de suport.

Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a fost creat în iulie 2024 și examinează sesizările privind posibile încălcări ale normelor de etică și integritate în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic.