Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Ministrul Apărării: Războiul din Ucraina ne arată necesitatea implementării IT și a armelor noi

03 Sept. 2024, 19:36
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Elena Putregai
03 Sept. 2024, 19:36 // Sci-tech //  Elena Putregai

Radarele de avertizare timpurie de care dispune Armata Națională trebuie încadrate într-un sistem complex de reacționare și există un plan bine structurat pentru atingerea acestui obiectiv, a declarat ministrul Apărării Anatolie Nosatîi într-un interviu pentru Moldova 1. Supravegherea și apărarea spațiului aerian s-a îmbunătățit, în ultimii ani, fiind alocați bani atât de la buget, cât și de la parteneri externi, a mai precizat ministrul.

O armată modernă presupune dotare cu echipamente, ce permit militarilor să îndeplinească întreaga gamă de acțiuni de luptă. Lecțiile învățate, inclusiv din războiul din Ucraina, arată necesitatea implementării tehnologiilor informaționale și a armelor noi, precum dronele și altele de care avem nevoie și noi, a declarat Anatolie Nosatîi.

Totodată, oficialul a precizat că, în prezent, nu există un pericol iminent cu caracter militar la securitatea națională a țării noastre și că autoritățile depun eforturi considerabile pentru a investi în armata națională.

„Arhitectura din apărare include mai multe domenii, inclusiv apărarea antiaeriană, care în ultima perioadă a devenit de o importanță majoră având în vedere violarea de mai multe ori a spațiului aerian și pericolele ce vin din această direcție. Într-adevăr, am reușit cu alocările bugetare să îmbunătățim situația la supravegherea spațiului aerian. Cu ajutorul partenerilor și programelor de asistență internațională suntem în proces de implementare mai multor proiecte la supravegherea, precum și apărarea spațiului aerian. Dar, cum am menționat de mai multe ori, sunt niște proiecte complexe, costisitoare, care necesită timp și multe resurse. Și aici mă refer nu doar la resurse financiare, dar și resurse umane. Personalul trebuie să fie instruit și calificat pentru operarea acestor sisteme”.

Potrivit ministrului, Republica Moldova are nevoie de o armată modernă, profesionistă, capabilă să-și îndeplinească misiunea în interesul cetățenilor și al statului, a mai spus ministru.

„Ne vom concentra la consolidarea capacității operaționale, ceea ce presupune desfășurarea instruirii calitative, desfășurarea antrenării personalului atât pe teritoriul național așa și peste hotare împreună cu partenerii. Modernizarea și transformarea armatei va continua să rămână o prioritate pentru a atinge acel grad necesar de dotare cu echipamente și tehnică militară, ceea ce contribuie inclusiv la interesul tinerilor și tinerelor pentru a veni în armată. Și nu în ultimul rând, grija față de militari va constitui o prioritate prin identificarea noilor proiecte de asistență socială și îmbunătățirea condițiilor de activitate, cazare de care au nevoie”.

De ziua Armatei Naționale, președinta Maia Sandu, care este și comandantul suprem al forțelor armate, le-a transmis militarilor că este în interesul tuturor cetățenilor ca țara să aibă o armată modernă și bine pregătită pentru misiunea sa de bază – protejarea păcii în Republica Moldova, suveranității și integrității teritoriale. De asemenea, șefa statului a semnat decrete privind conferirea de distincții de stat unor militari și angajați civili ai Ministerului Apărării și Armatei Naționale. Pentru a marca cei 33 de ani de la crearea Armatei Naționale, Ministerul Apărării a pregătit un program de activități pe care îl va desfășura sâmbătă, 7 septembrie, atât în Capitală, cât și în țară, pentru participanții de toate vârstele. În aceeași zi, acțiuni similare vor fi inițiate în nordul și în sudul țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 07:28
 // Categoria: Slider // Autor:  Ursu Ana
19 Nov. 2026, 07:28 // Slider //  Ursu Ana

Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping se întâlnesc astăzi la Shenzhen, în China, în cadrul primului summit trilateral dintre liderii Statelor Unite, Rusiei și Chinei. Războiul din Ucraina, dezarmarea nucleară, conflictul din Iran și relațiile economice dintre marile puteri se numără printre subiectele care ar putea fi discutate. Reuniunea are loc în marja summitului APEC și provoacă îngrijorare în Europa, care nu are reprezentanți la masa negocierilor.

Întrevederea trilaterală va fi precedată de o discuție separată între Donald Trump și Vladimir Putin, confirmată de un oficial american pentru AFP. Potrivit Kremlinului, la această întâlnire vor participa și membri ai delegațiilor celor două țări, iar discuțiile nu vor avea formatul unor negocieri bilaterale extinse.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte este războiul din Ucraina, care se apropie de cinci ani. Deși Washingtonul a transmis inițial că subiectul nu va figura pe agenda trilaterală, Trump a declarat ulterior că acesta va fi abordat. Absența reprezentanților Kievului și ai Europei de la discuții alimentează temerile că viitorul securității europene ar putea fi discutat fără participarea directă a celor afectați.

Un alt subiect important este dezarmarea nucleară, în condițiile în care tratatul New START dintre Statele Unite și Rusia a expirat în februarie 2026. Washingtonul și Moscova dețin arsenale nucleare mult mai mari decât Beijingul, care, potrivit declarațiilor lui Trump, își extinde rapid capacitățile.

Pe agenda discuțiilor s-ar putea regăsi și conflictul din Iran, comerțul internațional, exporturile de tehnologie și dezvoltarea inteligenței artificiale.

Pentru Xi Jinping, summitul reprezintă o oportunitate de a consolida rolul Chinei în diplomația internațională. Vladimir Putin urmărește, la rândul său, să reafirme statutul Rusiei de mare putere, în pofida sancțiunilor occidentale impuse după invazia Ucrainei.

Deși reuniunea este considerată un eveniment diplomatic istoric, analiștii citați de AFP nu anticipează acorduri majore privind Ucraina, dezarmarea nucleară sau inteligența artificială. Un eventual document comun ar putea conține angajamente generale privind dialogul și stabilitatea internațională, fără obligații concrete.

Întâlnirea de la Shenzhen este comparată simbolic cu summitul de la Ialta din 1945, când marile puteri au discutat viitorul Europei după Al Doilea Război Mondial. Comparația readuce în atenție temerile privind negocierile dintre marile puteri asupra unor regiuni și state care nu sunt reprezentate la masa discuțiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!