Vara anului 2024 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată pe Pământ, ceea ce face și mai probabil ca acest an să devină cel mai cald înregistrat vreodată de omenire, a raportat vineri, 6 septembrie, serviciul european pentru climă Copernicus, potrivit The Associated Press.

Vara meteorologică din emisfera nordică – iunie, iulie și august a avut o medie de 16,8 grade Celsius, potrivit sursei citate. Aceasta este cu 0,03 grade Celsius mai caldă decât vechiul record din anul 2023. Înregistrările Copernicus datează din 1940, dar înregistrările americane, britanice și japoneze, care încep la mijlocul secolului al XIX-lea, arată că ultimul deceniu a fost cel mai cald de când se fac măsurători regulate și probabil din ultimii 120.000 de ani, scrie Digi24.ro. Potrivit surselor citate, lunile august din anii 2024 și 2023 au fost la egalitate cele mai calde din lume.

În iulie a fost pentru prima dată în mai bine de un an când nu a fost stabilit un nou record, la o mică distanță de anul 2023, dar pentru că luna iunie 2024 a fost mult mai fierbinte decât iunie 2023, această vară în ansamblu a fost cea mai fierbinte, a declarat directorul Copernicus, Carlo Buontempo.

Odată cu temperaturile ridicate, punctul de rouă, una dintre modalitățile de măsurare a umidității aerului, a fost probabil la un nivel record sau aproape de acesta în vara dată pentru cea mai mare parte a lumii, a mai adăugat el.

Punctul de rouă este temperatura la care vaporii de apă încep să condenseze la nivelul unei suprafețe, într-un anumit interval al umidității relative. Până luna trecută, Buontempo, la fel ca alți climatologi, nu era sigur că anul 2024 va doborî recordul de cel mai cald an stabilit anul trecut, mai ales pentru că august 2023 a fost mult mai caldă decât media. Dar apoi acest august 2024 a egalat 2023, făcându-l pe Buontempo „destul de sigur” că acest an se va încheia ca fiind cel mai fierbinte înregistrat vreodată.

„Pentru ca anul 2024 să nu devină cel mai cald din istorie, trebuie să asistăm la o răcire foarte semnificativă a peisajului în ultimele câteva luni, ceea ce nu pare probabil în acest stadiu”, a spus directorul Copernicus.

Odată cu prognoza La Nina – o răcire naturală temporară a unor părți din Pacificul central – este posibil ca ultimele patru luni ale anului să nu mai înregistreze recorduri, așa cum s-a întâmplat în cea mai mare parte a ultimului an și jumătate. Dar nu este posibil să se răcească suficient pentru a împiedica anul 2024 să doboare recordul anual, potrivit lui.

Potrivit climatologilor, acestea nu sunt doar cifre de record, ci reprezintă fenomene care afectează oamenii.

Jennifer Francis, climatolog la Woodwell Climate Research Center din Cape Cod, a declarat că a existat un adevart potop de fenemone extreme cu căldură, inundații, incendii de vegetație și vânturi puternice care adesea sunt violente și periculoase.

„La fel ca oamenii care trăiesc într-o zonă de război, cu zgomotul constant al bombelor și zgomotul armelor, devenim surzi la ceea ce ar trebui să fie clopote de alarmă și sirene antiaeriene”, a spus Francis într-un e-mail.

În timp ce o parte din căldura record de anul trecut a fost determinată de El Nino – o încălzire naturală temporară a unor părți din Pacificul central care modifică vremea la nivel mondial – acest efect a dispărut, ceea ce arată că principalul factor este reprezentat de schimbările climatice pe termen lung provocate de om prin arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale, a declarat Buontempo.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#călduri #climatologici #record #vara 2024

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.