Începând cu data de 7 septembrie, cresc considerabil sancțiunile pentru conducătorii auto care urcă la volan beți sau fără permis. Astfel, dacă un șofer este depistat în stare de ebrietate avansată, acesta riscă o amendă de până la 125 de mii de lei sau chiar închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Și refuzul de la testarea alcoolscopică sau testarea antidrog, precum și eschivarea de la examenul medical pentru stabilirea stării de ebrietate se va pedepsi cu amenzi de până la 150 de mii de lei sau cu închisoare pe un termen de la 1 la 4 ani, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce, transmite IPN.

Noile prevederi legale se referă și la gradele de alcoolemie. Mai exact, se majorează concentrațiile de alcool pentru starea de ebrietate alcoolică. Astfel, starea de ebrietate alcoolică cu grad minim va fi de la 0,3 g/l până la 0,7 g/l în sânge sau de la 0,15 mg/l până la 0,35 mg/l în aerul expirat. Până acum aceste valori erau de la 0,3 g/l până la 0,5 g/l în sânge sau de la 0,15 mg/l până la 0,30 mg/l în aerul expirat.

Stare de ebrietate cu grad avansat se va considera, dacă este depășită concentrația de alcool de 0,7 g/l în sânge sau de 0,35 mg/l. Până pe 7 septembrie, gradul avansat se considera dacă concentrația de alcool depășea 0,5 g/l în sânge sau 0,30 mg/l în aerul expirat.

Totodată, este înăsprită răspunderea juridică pentru conducerea vehiculului în stare de ebrietate alcoolică sau narcotică. Astfel, dacă șoferul are o concentrație de alcool în sânge ce depășește 0,3 g/l sau de vapori de alcool în aerul expirat ce depășește 0,15 mg/l, acesta va fi sancționat cu o amendă de la 35 000 la 50 000 de lei sau cu arest contravențional de la 10 la 15 zile, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la 3 ani.

Și predarea cu bună-știință a conducerii autovehiculului către o persoană care se află în stare de ebrietatea se va sancționa cu amendă de la 35 000 la 50 000 de lei sau cu arest contravențional de la 10 la 15 zile, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la 3 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă concentrația de alcool în sânge depășește 0,7 g/l sau de vapori de alcool în aerul expirat ce depășește 0,35 mg/l ori care se află în stare de ebrietate produsă de substanțe stupefiante, șoferii riscă amendă în mărime de la 75 000 la 125 000 de lei sau cu închisoare de la 1 la 3 ani, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Predarea cu bună-știință a conducerii mijlocului de transport către o persoană care se află în stare de ebrietate sau narcotică, dacă această acțiune a provocat un accident, va fi pedepsită cu amendă de la 75 000 la 125 000 de lei sau cu închisoare de la 1 la 3 ani, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Consumul de alcool sau de substanțe stupefiante de către un șofer implicat în accident rutier se va sancționa cu amendă de la 100 000 la 150 000 de lei sau cu închisoare de la 1 la 4 ani, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Dacă persoana respectivă nu deține permis de conducere sau este privat de dreptul de a conduce, va fi sancționată cu amendă de la 125 000 la 150 000 de unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.

#alcool #conducatori auto #pedepse #politie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.