Cea de-a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Muzică Clasică VinOpera a reunit pe scena de la Castel Mimi Wine Resort nume mari ale operei locale și internaționale, spre fascinația publicului. Vocea serii mult așteptată la VinOpera și soprana aflată pentru prima data în Republica Moldova a fost Elena Moșuc, câștigătoarea prestigiosului concurs Oscar della Lirica în 2019, devenind astfel una dintre cele mai valoroase voci ale lumii.

Aplauze continue în rândul spectatorilor a provocat cvartetul format din moldoveanca Mariana Bulicanu, tenorul spaniol David Banos, soprana Elena Moșuc și solistul operei Române din București Alin Stoica.

VinOpera nu este doar despre muzică și vin, spune Cristina Frolov, președinta Fundației Constantin Mimi, cea care organizează evenimentul pentru al șaptelea an. Festivalul reușește să contribuie la dezvoltarea turismului local, și respectiv, la creșeterea economică a localităților din regiune.

“Sunt mândră că de la prima ediţie, VinOpera s-a transformat dintr-un concert de muzică clasică, în unul dintre cele mai bune evenimente din lumea vinului, nu doar din Republica Moldova, dar şi din întreaga lume. Sunt mândră că VinOpera a devenit un promotor al turismului rural din regiune, promovând locaţii necunoscute, dar foarte autentice şi valoroase”, a declarat Cristina Frolov de pe scena VinOpera.

La eveniment a fost prezent şi preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, care a participat în calitate de spectator VinOpera pentru a-l doilea an consecutiv.

“Felicitări pentru acest eveniment. Deja putem spune cu certitudine că a devenit un eveniment care şi-a ocupat locul binemeritat în geografia evenimentelor cu renume, apreciate pe plan internaţional”, a declarat Igor Grosu.

Așa cum prima ediție a Festivalului VinOpera a fost inspirată și dedicată marelui compozitor Eugen Doga, seara de Gală s-a încheiat pe ritmurile celebrului vals “Tandra și gingașa mea fiară”.

Cei care nu au reuşit să ajungă la Castel Mimi Wine Resort, pot urmări concertul de Gală al Festivalului VinOpera 2024, sâmbătă, 14 septembrie, cu începere de la ora 18.00 la RLive TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#castel mimi #Cristina Frolov #VinOPERA

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.