În timp ce școlile din țară au anunțat aproape 2000 de locuri vacante de profesori, Republica Moldova are o inflație de cadre didactice raportate la numărul de elevi. De vină ar fi menținerea numărului mare de instituții de învățământ, în timp ce numărul de elevi este în continuă descreștere. De această părere sunt invitatele emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV.

Galina Rusu, secretară de stat a Ministerului Educației și Cercetării, a menționat că numai o reorganizare a rețelei de școli ar putea îmbunătăți situația.

„Acum cinci ani în Republica Moldova erau 12 elevi la un cadru didactic. Anul curent vorbim de o mică majorare de 12,8 elevi la un cadru didactic. În Europa această medie este de 17 elevi la un învățător, iar în unele sectoare cifra poate ajunge și la 20 de elevi la un cadru didactic”, a specificat Galina Rusu.

Viorica Andrițchi, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), a spus că astăzi se cere o regândire a modelului de profesor care să aibă competențe mai aproape de necesitățile copilului și în concordanță cu așteptările părinților.

„Profesia de cadru didactic este în topul profesiilor viitorului, în primele zece profesii. Ea nu este lipsită de prestigiu, iar previziunile arată că în următorii ani vor dispărea multe joburi, iar profesorii vor trebui să vină cu soluții, cu noi specializări, cu recalificări pentru a face față schimbărilor”, a menționat directoarea INEL.

Conform datelor Ministerului Educației și Cercetării, la 1 septembrie erau vacante aproape două mii de funcții didactice. Un sfert dintre acestea erau înregistrate în municipiul Chișinău unde au fost raportate 520 de posturi vacante, după care urmează UTA Găgăuzia cu 127 și raionul Ungheni cu 97 de funcții vacante.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cadre didactice #Moldova #scoli

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.