Oleg Ozerov este noul ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova. Acesta are statut diplomatic de trimis extraordinar și plenipotențiar de rangul II, iar până la desemnare a fost ambasador pentru misiuni speciale și șef al Secretariatului Forumului Economic Rusia-Africa, funcție deținută din luna mai 2020, transmite IPN.

Oleg Ozerov s-a născut în anul 1958 și a absolvit Institutul de Relații Internaționale din Moscova. Din anul 1981 lucrează în serviciul diplomatic și a deținut mai multe funcții în cadrul aparatului central al Ministerului rus de Externe. De asemenea, Ozervov a fost trimis în misiune în țări ca Siria, Tunis și Franța.

Potrivit sursei citate, în perioada anilor 2001-2005, a fost consilier superior, șef al Departamentului Orientului Mijlociu și Africii de Nord al Ministerului de Externe, iar în aprilie 2005 a fost numit director adjunct al Departamentului Orientului Mijlociu și Africii de Nord. În februarie 2010 este numit în funcția de ambasador al Federației Ruse în Regatul Arabiei Saudite, iar din mai 2020 – ambasador pentru misiuni speciale și șef al Secretariatului Forumului Economic Rusia-Africa.

Ambasadorul cunoaște limbile franceză, arabă și engleză.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că astăzi, 10 septembrie, Oleg Vasnețov a fost rechemat din funcția de Ambasador al Rusiei în Republica Moldova. Locul lui Vasnețov a fost ocupat de Ozerov.

DOC Oleg Vasnețov – revocat din funcția de ambasador al Rusiei în Moldova. Cine îi ia locul?

#ambasador #Moldova #Oleg Ozerov #Oleg Vasnetov #Rusia

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.