Un funcționar vamal, dar și un complice de-al său, au fost reținuți de ofițerii Serviciului Vamal, de comun cu procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS ) într-un dosar de contrabandă cu mărfuri din Odessa, Ucraina, de peste 1.300.000 lei.

Potrivit oamenilor legii, lotul de marfă (haine, încălțăminte și alte produse) a fost introdus în Moldova fără ca să fie declarate în vamă, deci fără achitarea impozitelor către stat. Inspectorul vamal este cel care ar fi facilitat transportarea mărfii fără ca să fie declarată legal.

„Microbuzul cu marfă vizat în investigația penală a fost depistat pe traseul spre Chișinău de către angajații Poliției de Frontieră, în zona localităților Tudora (în proximitatea căruia activează un punct de trecere a frontierei) și Crocmaz din Ștefan Vodă. Ulterior, sub conducerea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), cazul a fost preluat spre investigare de Serviciul Vamal, care a desfășurat percheziții în Chișinău și în afara capitalei.

În baza probelor acumulate, lotul de marfă și microbuzul au fost indisponibilizate, iar procurorii PCCOCS urmează să solicite aplicarea sechestrului, în vederea eventualei confiscări în folosul statului, în baza hotărârii judecătorești. Investigarea inspectorului vamal și a complicelui acestuia cu vârste de 39 și 33 de ani reținuți continuă, inclusiv a altor participanți la infracțiune, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii”, se arată în comunicatul emis de Serviciul Vamal.

În context, conducerea Serviciului Vamal reiterează că, persoanele ce nu împărtășesc principiul de corectitudine și integritate profesională trebuie să plece benevol, căci unul din obiectivele cheie ale Serviciului Vamal este eliminarea factorilor de corupție și, în acest sens sunt intensificate acțiunile de conlucrare cu instituțiile de resort.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#contrabandă cu mărfuri #functionar vamal #persoane retinute #serviciul vamal

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.