Cercetătorii dintr-o echipă internaţională au dezvăluit speciile de animale probabil implicate în declanşarea pandemiei de COVID-19, potrivit unui studiu publicat joi, 19 septembrie, transmite G4media.ro.

Noul studiu se adaugă la dovezile tot mai numeroase potrivit cărora pandemia de covid a fost declanşată de introducerea de animale infectate în Piaţa de fructe de mare Huanan din oraşul chinez Wuhan în luna noiembrie 2019.

Deşi nu au fost prelevate eşantioane de la animalele vândute în piaţă în momentul izbucnirii focarului, iar piaţa a fost rapid închisă şi dezinfectată, investigatorii de la Centrul chinez pentru prevenirea şi controlul bolilor au prelevat eşantioane de pe podele, pereţi şi alte suprafeţe.

Potrivit sursei citate, o analiză, care numără mai multe de 800 de probe, a arătat că virusul SARS-CoV-2 era prezent „în apropierea şi în interiorul unui stand pentru animale sălbatice”. Probele pozitive care au atestat prezenţa virusului conţineau, de asemenea, ADN de la animale precum câinii-enot şi pisicile-civetă. Câinele-enot s-a dovedit a fi animalul cu cea mai mare abundenţă genetică în probele examinate.

„Sunt aceleaşi tipuri de animale despre care ştim deja că au facilitat trecerea coronavirusului iniţial SARS la oameni în 2002. Acesta este cel mai riscant lucru pe care îl putem face – să luăm animale sălbatice care sunt pline de virusuri şi apoi să ne jucăm cu focul aducându-le în contact cu oamenii care trăiesc în centrul marilor oraşe”, a declarat unul dintre coautorii studiului, Michael Worobey, cercetător la Universitatea din Arizona.

O altă coautoare a studiului, Florence Débarre de la Centrul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică din Franţa, a subliniat că „nu putem avea o dovadă directă că animalele au fost infectate”, din cauza faptului că piaţa a fost evacuată înainte de sosirea echipelor de la CDC, relatează sursa citată.

„Am văzut ”fantomele” ADN şi ARN ale acestor animale în probele de mediu, iar unele dintre ele există şi în probele recoltate de pe tarabele unde a fost găsit SARS-CoV-2. Acest lucru este ceea ce ne-am aşteptat într-un scenariu în care au existat animale infectate în piaţă”, a adăugat cercetătoarea franceză.

„Acest studiu adaugă un alt strat la acumularea de dovezi care indică acelaşi scenariu: animalele infectate au fost introduse în piaţă la jumătatea sau la sfârşitul lunii noiembrie 2019, ceea ce a declanşat pandemia”, a declarat un alt coautor al cercetării, Kristian Andersen, cercetător la institutul Scripps Research din La Jolla, California.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#animale #COVID-19 #declansare #studiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.