Biserica a fost întotdeauna un instrument ideologic important, iar în prezent religia este parte a războiului hibrid. Declarația aparține scriitorului, ambasadorului, Oleg Serebrian, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Războiul, Religia și Biserica”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui Oleg Serebrian, din cele mai vechi timpuri, biserica a fost politizată și folosită de conducătorii entităților statale pentru a-și atinge scopurile expansioniste.

Scriitorul a menționat că lumea a fost întotdeauna bântuită de războaie, perioadele pașnice fiind extrem de rare și de scurtă durată. Potrivit lui Oleg Serebrian, relativa pace din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial a fost zdruncinată de conflictele armate din spațiul postsovietic.

„Karl Schmidt spunea: „din cinci mii de ani de istorie, au fost 50 de mii de ani de războaie”. Singurul an din secolul XX în care nu au fost confruntări militare, așa-zisul „an al păcii” a fost perioada din 30 iulie 1913, armistițiul de după cel de-al doilea război balcanic, și 28-29 iulie 1914, începutul Primului Război Mondial. În rest, chiar și după 1945, Europa a fost mai ferită de incidente, dar lumea a clocotit de războaie. Războiul Rece a fost o confruntare foarte fierbinte. O confruntare între cele două blocuri militare, prin interfețe, americanii și sovieticii, au luptat din Nicaragua până în Vietnam și din Coreea până în Angola. Ceea ce s-a întâmplat în Iugoslavia în perioada 1991-1995, în spațiul postsovietic, inclusiv în Estul Republicii Moldova în 1992, a arătat că și în Europa stabilitatea poate fi un lucru provizoriu”, a spus scriitorul Oleg Serebrian.

Potrivit lui, din cele mai vechi timpuri, biserica ortodoxă rusă a avut un rol important în justificarea agresiunii militare ruse și în promovarea ideilor expansioniste.

„Biserica ortodoxă rusă a fost destul de politizată tot timpul și a fost un instrument ideologic important pentru Rusia țaristă, Rusia imperială. Ulterior, în 1941 are loc agresiunea germană împotriva URSS și Germania a tratat cu multă deschidere biserica ortodoxă rusă. Atunci sovieticii au văzut că biserica, credința, poate fi un instrument foarte important și Stalin își revede în toamna anului 1941 poziția față de biserica ortodoxă rusă. Are loc un fel de renaștere a ortodoxiei. Hrușciov a revenit mai târziu cu campaniile antireligioase. Vladimir Putin a repus în valoare rolul bisericii ca instrument geopolitic. Religia a devenit o parte a războiului hibrid. Din istorie știm că biserica a fost un factor care a mers mână în mână cu expansiunea și războiul”, a explicat diplomatul.

Oleg Serebrian a punctat că războiul din Ucraina reprezintă un rău absolut , iar Rusia folosește în țara vecină metode barbare care au distrus complet conceptul de securitate pe continentul european.

„Acum, în Ucraina, avem o confruntare militară de amploare și o agresiune în stil antebelic. Metodele de desfășurare a acestei agresiuni le depășesc până și pe cele din Balcani din perioada1992-1995”, a mai spus Oleg Serebrian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#biserica #Oleg Serebrian #razboi

Un student român de doar 20 de ani a obținut un grant european de 60.000 de euro pentru un proiect care își propune să facă transportul public din Bălți mai predictibil. Șerban Pîrvulescu, originar din Oradea, student la Informatică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul companiei de software Zexsoft, va dezvolta în municipiu o platformă bazată pe inteligență artificială.

În prima etapă, compania va crea o platformă care va colecta datele transmise de autobuzele și troleibuzele din Bălți echipate cu GPS. Datele vor fi analizate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a estima mai precis momentul în care un mijloc de transport ajunge în stație.

„Vom crea o platformă de date, unde vom colecta date de la vehiculele care au deja GPS și vom folosi un instrument AI pentru a prezice când ajunge vehiculul în stație”, a explicat Șerban Pîrvulescu pentru BIHOREANUL.

Sistemul va avea și o componentă destinată autorităților locale din Bălți. Acestea vor putea simula diferite situații și analiza cum influențează transportul public schimbările din trafic sau variațiile de temperatură.

O altă componentă îi vizează direct pe călători. Informațiile generate de platformă vor fi integrate într-o aplicație de transport deja utilizată în Bălți și ar urma să fie afișate și pe panourile electronice din stații.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2026, iar sistemul va fi testat pe unul dintre traseele de transport public din oraș. Scopul este ca pasagerii să primească informații mai precise despre sosirea autobuzelor și troleibuzelor, iar transportul public să poată fi gestionat mai eficient.

Proiectul Urban Way, dezvoltat de Zexsoft în Bălți, este finanțat prin RAPTOR 2026, un program al EIT Urban Mobility. Acesta pune în legătură orașele europene care au probleme concrete în domeniul transportului cu startup-uri și întreprinderi mici și mijlocii care pot dezvolta și testa soluții tehnologice.

Zexsoft este singura companie din România selectată în cadrul ediției din 2026. În total, au fost alese 14 startup-uri și IMM-uri pentru proiecte în 14 orașe europene.

Pentru Șerban Pîrvulescu, proiectul din Bălți este și o ocazie de a testa tehnologia într-un alt sistem de transport. Compania sa lucrează deja la adaptarea Urban Way pentru Oradea și a colectat până acum aproximativ 10 milioane de puncte de date.

După finalizarea proiectului, autoritățile din Bălți vor putea decide dacă vor continua colaborarea cu Zexsoft și dacă soluția va fi extinsă în transportul public din municipiu.