Fostul Procuror General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a intrat în cursa prezidențială fiind susținut politic de Partidul Socialiștilor (PSRM). Stoianoglo, jurist de profesie, s-a născut pe 3 iunie 1967 în orașul Comrat. Este căsătorit și are doi copii. Cunoaște limba română, rusă, găgăuza și turca.

A studiat dreptul la Universitatea de Stat din Moldova (USM). De-a lungul carierei sale, candidatul a activat în calitate de ajutor de procuror, procuror de sector, procuror al UTA Găgăuzia, adjunct al Procurorului General, iar ulterior a ajuns în fotoliul de Procuror General. În anul 2006 a candidat independent la funcția guvernator al UTA Găgăuzia, însă a luat insuficiente voturi pentru a trece în turul doi. Stoianoglo a mai activat ca avocat și a fost membru al Uniunii Avocaților din Moldova. A fost și deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe liste Partidului Democrat din Moldova (PDM).

Stoianoglo a fost vizat în câteva dosare penale, pe care acesta le-a numit ”politice”. A obținut câștig de cauză la CtEDO și Curtea Supremă de Justiție (CSJ) în cadrul unui dosar, iar altele sunt pe rol.

În declarația de avere și interese persoanele, depusă pentru anul 2023, Alexandr Stoianoglo a indicat că a ridicat de la Procuratură aproape 50.000 de lei. Acesta a fost suspendat din funcție timp, pe o perioadă de aproape doi ani, iar în septembrie 2023, președinta țării l-a demis din funcție.

Candidatul susținut de PSRM indică că deține un teren, obținut în 2015 printr-un certificat de moștenitor, în valoare de aproape 30.000 lei. Acesta deține 2/5 cotă parte dintr-un apartament de 161,3 m.p., a cărui valoare ar fi de 942.047 lei și 1/2 cotă parte dintr-o casă de locuit de 91.5 m.p, moștenire din anul 2015. Familia lui Stoianoglo deține două mașini, un Hundai Tucson, obținut în 2021 la prețul de 575.000 lei și un Mitsubishi Outlander, obținut în 2007 la prețul de 80.000 lei, conform celor indicate în declarația de avere. În anul 2023, Alexandr Stoianoglo a luat un credit de la o persoană fizică pe care urmează să-l restituie în anul 2026. Este vorba de 200.000 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#Alegeri prezidentiale #Alexandr Stoianoglo #candidat #PSRM

Președintele parlamentului iranian a cerut duminică, 25 octombrie, populației să diminueze consumul de gaze cu 10%, pe măsură ce se apropie iarna, pentru a reduce tensiunile asupra aprovizionării în timpul sezonului rece, relatează Agerpres.

Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, exacerbată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie de un atac israeliano-american.

„Pentru a trece peste iarna care se apropie, o mobilizare națională este esențială (…) pentru a reduce consumul de gaze cu cel puțin 10%”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf într-un video difuzat de media locale.

Temperaturile scad adesea sub zero grade Celsius în Iran în timpul iernii, în special în nordul țării.

„Oricine economisește combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar”, a mai dat asigurări Ghalibaf.

După începerea războiului, instalațiile de gaze, în special în sudul țării, au fost ținta atacurilor aeriene americane care au scos din funcțiune rafinăriile, conform guvernului.

La începutul lunii octombrie, prim-vicepreședintele Iranului, Mohammad Reza Aref, a indicat că guvernul anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în timpul sezonului rece, din cauza pagubelor provocate de război, conform agenției oficiale de știri IRNA.

Un armistițiu din aprilie a pus capăt la aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie s-a semnat un memorandum de înțelegere care viza încheierea definitivă a conflictului, dar acesta s-a prăbușit în iulie.

Negocierile sunt în impas de atunci.

Deși atacurile au încetat practic în ultimele săptămâni, conflictul este acum centrat în jurul Strâmtorii strategice Ormuz, pe care Iranul susține că o controlează.

Statele Unite, care au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, spun că vor să crească presiunea economică asupra Iranului, care este deja supus sancțiunilor internaționale de decenii.