Andriy Odarchenko, în vârstă de 45 de ani, membru al Parlamentului Ucrainei din partidul Servitorul Poporului, acuzat de corupție, a intrat ilegal în România pe 19 septembrie.

Din ultimele informaţii, statul ucrainean nu a emis nicio alertă în legătură cu Odarchenko şi nici nu a cerut extrădarea. Deputatul ucrainean este liber să circule pe teritoriul României.

Parlamentarul a fost identificat de cadrele Poliţiei de Frontieră având asupra sa un pașaport valabil. După efectuarea procedurilor, Odarchenko a fost predat Inspectoratului General pentru Imigrări, întrucât a cerut protecţie umanitară. Potrivit legii, i s-a eliberat un permis de ședere temporar pe teritoriul României la Centrul IGI de la Rădăuţi.

Statul ucrainean nu a emis nicio alertă în legătură cu Odarchenko şi nici nu a cerut extrădarea. Deputatul ucrainean este liber să circule pe teritoriul României.

Toate aceste informații vin de la procurorul care reprezintă această acuzație de corupție în dosarul venit împotriva lui Andriy Odarchenko, care a fost declarat oficial ca fiind fugar în Ucraina. Pe numele lui s-a pus inclusiv un sechestru de puțin peste 362.000 dolari.

Deputatul este judecat pentru încercarea de a-l mitui pe fostul șef al Agenției de Stat pentru Restaurare și Dezvoltarea Infrastructurii din țara vecină. În acest context, procurorul care îl acuză pe Odarchenko a declarat că acesta a traversat granița cu România în afara punctelor oficiale de trecere și a cerut azil autorităților române.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ultima persoană care l-a văzut în Kiev a fost șoferul său, iar ulterior parlamentarul a fost declarat fugar internațional. Ca răspuns la fuga acestuia, procurorul din cadrul Oficiului Procurorului Specializat Anticorupție a depus o cerere de confiscare a cauțiunii aproximativ 362.547 dolari și de transfer al acesteia în trezoreria statului.

Andriy Odarchenko este acuzat pentru tentativă de dare de mită

De asemenea, a fost solicitată schimbarea măsurii preventive din cauțiune în detenție. Odarchenko este judecat pentru că ar fi încercat să-l mituiască pe Mustafa Nayyem, fostul șef al Agenției de Stat pentru Restaurare și Dezvoltare a Infrastructurii, cu bitcoin în 2023.

Mita ar fi fost oferită pentru a obține fonduri destinate reparației unor clădiri la Universitatea de Stat pentru Biotehnologie, unde Odarchenko încă ocupă funcția de rector.

Faptele sale au fost încadrate la tentativa de dare de mită conform articolului 369, partea a 4-a din Codul Penal al Ucrainei, care prevede o pedeapsă cu închisoarea între cinci și zece ani. Acesta este primul caz din istoria organismelor anticorupție din Ucraina în care un beneficiu ilegal a fost documentat în criptomonedă.

Odarchenko a negat transferul banilor, susținând că doar încerca să-l ajute pe Nayyem să înțeleagă criptomonedele.

#bani #judecat #Odarchenko

Noua Lege privind protecția datelor cu caracter personal, care a intrat în vigoare la 23 august, vine cu reguli mai stricte pentru instituții și companii, dar și cu drepturi suplimentare pentru cetățeni. Expertul în domeniul protecției datelor Sergiu Bozianu explică ce informații sunt considerate date personale, când poate fi refuzată copia buletinului, ce facem în cazul apelurilor comerciale nedorite și unde sunt limitele utilizării camerelor video.

Potrivit lui Bozianu, datele cu caracter personal nu înseamnă doar numele, adresa sau informațiile din buletin. În această categorie pot intra numărul de telefon, numărul automobilului, locul de muncă, salariul sau orice alt identificator care poate duce la identificarea unei persoane.

„Pornim de la noțiunile simple: numele și prenumele, adresa de domiciliu, datele din buletinul de identitate sau din noua carte de identitate. Dar sunt și alte date, cum ar fi numărul de telefon, numărul automobilului, locul de muncă, salariul sau orice calificativ care identifică sau poate duce la identificarea unei persoane fizice”, a explicat expertul.

Una dintre cele mai frecvente probleme este solicitarea copiei actului de identitate. Bozianu spune că oamenii trebuie să întrebe de ce sunt necesare aceste date și dacă există un temei legal pentru colectarea lor.

„Copia buletinului nu se transmite nici într-un caz. Cine vă cere copia buletinului, apelați la poliție”, a declarat acesta.

Expertul atrage atenția că instituțiile și companiile nu pot colecta date în exces doar pentru că au posibilitatea tehnică de a le păstra în siguranță.

„Protecția datelor presupune o responsabilitate mai mare din partea celor care colectează”, a spus Bozianu.

Acesta dă exemplul unui magazin care solicită datele din buletin atunci când cumpărătorul procură un televizor și i se spune că informațiile sunt necesare pentru certificatul de garanție. În opinia expertului, trebuie verificat dacă aceste date sunt într-adevăr necesare.

„TalonuI de garanție se emite pe persoana fizică? Persoana fizică e în garanție sau televizorul?”, a exemplificat Bozianu.

Amenzi de până la două milioane de lei

Noua legislație transpune în Republica Moldova principiile Regulamentului general privind protecția datelor din Uniunea Europeană, cunoscut drept GDPR. Una dintre principalele schimbări vizează sancțiunile, care pot ajunge, în cazul agenților economici, până la două milioane de lei sau până la 2% din venitul total realizat în anul precedent, fiind aplicată limita mai mare.

„Vorbim despre creșterea exponențială a sancțiunilor, până la 2 milioane de lei sau până la 2% din venitul total pe anul precedent în cazul agenților economici”, a explicat expertul.

Legea extinde și drepturile persoanelor. Pe lângă dreptul de acces la date, informare, opoziție și alte drepturi deja existente, apar dreptul la portabilitatea datelor și dreptul la restricționarea prelucrării acestora.

Ce facem dacă primim apeluri comerciale nedorite

Bozianu spune că o companie nu poate folosi automat datele unei persoane pentru a-i trimite oferte sau a o suna cu mesaje comerciale.

„În cazul în care eu nu am cerut nimănui să mă deranjeze, eu nu am nevoie de servicii și pe mine mă sună și îmi spune: nu doriți servicii de internet, nu doriți fitness, în toate aceste cazuri este o încălcare și noi avem dreptul să le cerem să șteargă datele”, a declarat expertul.

Persoanele care consideră că datele lor sunt prelucrate ilegal se pot adresa Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și pot solicita verificarea situației.

Camerele video nu pot filma orice

O atenție specială trebuie acordată și camerelor de supraveghere. Potrivit expertului, acestea nu trebuie orientate spre proprietatea vecinilor, ferestrele locuințelor sau alte spații care nu sunt necesare pentru scopul declarat al supravegherii.

„Nu ai dreptul să filmezi în fereastra omului”, a spus Bozianu.

El susține că problema este una frecventă, inclusiv în blocurile de locuințe.

„Probabil că camerele video este produsul numărul 1 care încalcă dreptul la viața privată. Aceste mijloace nu pot filma spațiu public, dar ele filmează. Aceste camere nu pot înregistra audio, dar ele înregistrează”, a explicat expertul.

Dacă o persoană constată că o cameră îi afectează viața privată, poate solicita remedierea situației sau poate depune o plângere la autoritatea pentru protecția datelor.

Mai multe reguli de respectat pentru firme

Companiile care prelucrează volume mari de date sau informații care implică riscuri sporite pentru viața privată vor trebui, în anumite situații, să desemneze un responsabil cu protecția datelor.

De asemenea, în cazul unui incident de securitate, entitatea responsabilă va trebui să notifice autoritatea de protecție a datelor în cel mult 72 de ore.

Bozianu recomandă companiilor să înceapă printr-un audit al modului în care colectează și utilizează datele.

„Primul lucru, inventarierea procesurilor: trebuie să fac un audit de conformitate pe fluxuri. Doi, dacă este opozabil – desemnarea persoanei responsabile cu protecția datelor. Trei: trebuie să identificăm lacune și să venim cu măsuri de remediere”, a explicat expertul.

Noua legislație acordă și autorității de protecție a datelor atribuții mai largi de supraveghere și control, inclusiv posibilitatea de a solicita mandat judecătoresc pentru accesul în anumite spații unde sunt prelucrate date, atunci când accesul este împiedicat și există riscuri pentru drepturile fundamentale ale persoanelor.

Mai multe datlii aflati din interviul Realitatea.