Reducerea riscurilor asociate consumului de tutun ar trebui să devină o prioritate pentru protecția sănătății publice. Acesta este mesajul principal al Summitului privind reducerea riscurilor asociate fumatului, care s-a desfășurat la Atena în septembrie. Experți și cercetători din aproape 40 de țări au reiterat că politicile Organizației Mondiale a Sănătății trebuie să se bazeze pe dovezi științifice și abordări pragmatice, nu pe restricții și constrângerea comunității medicale în exprimare.

OMS afirmă că strategia de luptă împotriva fumatului înregistrează progrese. Cu toate acestea, la nivel global, peste 1.3 miliarde de persoane fumează, iar peste 8 milioane de decese sunt cauzate de bolile asociate fumatului. În cadrul Summitului, experții au menționat că politicile OMS sunt bazate pe restricții, ceea ce nu funcționează. În special, OMS ignoră rolul alternativelor fără fum, care ar putea ajuta fumătorii să reducă dezvoltarea bolilor cauzate de acest viciu, relatează locals.md.

Referindu-se la restricții și prohibiții, directorul Centrului de Cercetare în sănătate și educație din Marea Britanie, Sudhanshu Patwardhan, a declarat că, în lupta cu problema fumatului, este important de înțeles nevoile consumatorilor, în special în țările cu venituri mici și medii, unde consumul de tutun prezintă provocări majore.

„Reglementarea și elaborarea politicilor reprezintă procese complexe și solicitante, iar prohibiția este văzută ca o cale ușoară din cauza lipsei de expertiză locală”, a adăugat acesta.

Doctorul Eugeniu Cotelea din Republica Moldova a evidențiat dificultățile și obstacolele întâmpinate în tentativa de a susține conceptul de reducere a riscurilor fumatului, din cauza legislației restrictive și a opoziției din partea comunității medicale. Specialistul a vorbit despre legile restrictive care limitează libertatea de exprimare a practicanților medicali.

Potrivit profesorului David Sweanor, realitatea tristă este că aceste interdicții asupra libertății de exprimare sunt promovate la nivel global și protejează incredibil de mult industria țigărilor.

„Aceste legi sunt prezente chiar și în țări ca Statele Unite. Nu este permis să comunici despre un produs cu risc redus, chiar dacă acest lucru este absolut adevărat și confirmat de autoritățile în sănătate. Rezultatul este că o parte din populație din Statele Unite este dezinformată, deoarece nu primește informațiile necesare”, a menționat Sweanor.

Doctorul Fernando Fernandez-Bueno din Spania a prezentat noul plan de control al tutunului, pledând pentru strategii bazate pe știință și reducerea riscurilor. Specialistul a menționat că noile politici aprobate de autorități se concentrează pe trei piloni: dovezile științifice, experiența altor state, precum și consolidarea strategiilor de prevenire și renunțare, completate de măsuri de reducere a riscurilor.

Iar cercetătoarea Maria Papaioannoy a subliniat necesitatea unei abordări noi în controlul tutunului în Canada, pledând pentru incluziune și inovație în reglementarea produselor de nicotină mai sigure.

„Din păcate, modelul actual de control al tutunului din America de Nord este învechit. Factorii de decizie nu privesc spre viitor și încearcă să oprească inovația. Politicile de control al tutunului trebuie să se schimbe, trebuie să fie mai incluzive și să îmbrățișeze inovația”, a adăugat experta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Directorul de Programe de sănătate publică de la Universitatea WSB MERITO din Polonia, Piotr Karniej, a adăugat că este necesar să se investească în educația elevilor.

„Oamenii trebuie să fie informați despre pericolele pentru sănătate ale fumatului înainte de a deveni dependenți, dar trebuie să aibă și alte opțiuni dacă nu sunt capabili sau dispuși să renunțe la fumat”, a menționat acesta.

Summitul privind reducerea riscurilor asociate fumatului a avut loc în perioada 16-17 septembrie și a fost organizat de Asociația Internațională pentru Controlul Fumatului și Reducerea Riscurilor.

#cenzura #comunicare #experti internationali #fumat

Pacienții care au suportat o intervenție chirurgicală cauzată de o apendicită (inflamația apendicelui) au prezentat un risc semnificativ mai mic de a dezvolta cancer colorectal în comparație cu cei care au fost tratați cu antibiotice, potrivit unei analize ce a vizat peste 30.000 de cazuri, informează Reuters, transmite Agerpres.

În trecut, intervenția chirurgicală reprezenta standardul de tratament pentru apendicita acută. Gestionarea acestei afecțiuni ”s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu, iar tratamentul cu antibiotice este acum o opțiune acceptată”, a explicat coordonatorul studiului, Valentine Nfonsam, de la Facultatea de Medicină Morehouse din Atlanta, într-un comunicat.

Studiile anterioare care au comparat cele două metode s-au concentrat doar asupra rezultatelor pe termen scurt.

În cadrul noului studiu, Valentine Nfonsam și colegii lui au analizat datele obținute de la 15.774 de pacienți diagnosticați cu apendicită acută care au suferit o apendicectomie și de la 15.295 de pacienți care au fost tratați exclusiv cu antibiotice.

În anii care au urmat, cancerul colorectal a fost diagnosticat la 0,7% dintre pacienții din grupul cu apendicectomie și la 1,7% dintre cei tratați cu antibiotice, potrivit rezultatelor prezentate la congresul Colegiului American al Chirurgilor, organizat la Washington.

După luarea în considerare a factorilor de risc individuali, apendicectomia a fost asociată cu un risc relativ cu 58% mai scăzut de diagnosticare ulterioară a cancerului colorectal.

În trecut se credea că apendicele este inutil, însă cercetările medicale recente sugerează că această ipoteză nu este adevărată, a precizat Valentine Nfonsam.

În schimb, apendicele ar putea juca un rol în sistemul imunitar intestinal și în microbiomul intestinal – comunitatea de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv.

Ipoteza potrivit căreia inflamația persistentă sau modificările microbiomului intestinal ar contribui la apariția cancerului este plauzibilă din punct de vedere biologic, însă studiul nu a fost conceput pentru a o oferi un răspuns la această întrebare, a precizat Valentine Nfonsam.

”Aceste rezultate nu trebuie interpretate în sensul că orice pacient cu apendicită necesită o apendicectomie pentru a preveni cancerul”, a spus el.

”Tratamentul cu antibiotice rămâne o opțiune importantă. Totuși, atunci când discutăm despre o gestionare non-chirurgicală, trebuie să privim dincolo de episodul acut de apendicită și să avem în vedere riscul oncologic potențial pe termen lung, precum și o monitorizare adecvată”, a explicat coordonatorul studiului.