Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate afirmă că miniștrii nu trebuie să își suspende activitatea guvernamentală, dacă fac campanie electorală, deoarece o promovează pe Maia Sandu și referendumul în afara orelor de muncă. Pe de altă parte, Dinu Plîngău, liderul Platformei Demnitate și Adevăr, a menționat în cadrul emisiunii Rezoomat de la RLIVE TV că a observat mai mulți funcționari împărțind ziare electorale în mijlocul zilei.

Grădinaru a infirmat vehement acuzațiile lui Plîngău și a insistat că membrii PAS se ocupă de promovarea prezidențialelor atunci când au posibilitatea să discute cu populația. Conform lui, miniștrii nu vor degreva, deoarece întâlnirile cu alegătorii pot avea loc doar în timpul pauzelor de masă sau după ce se termină programul de lucru al instituțiilor.

„Nimeni nu o să îi vedeți, din timpul de lucru să facă campanie. Ei fac campanie în afara orelor de lucru. Să spui că folosește resursa administrativă nu ai cum. Acuma, nu vorbim doar despre miniştri. Avem echipe până la cea mai mică localitatea. Cea mai mare muncă o fac oamenii din teritoriu. (…)

Nici doamna preşedintă nu şi-a suspendat şi nici miniştrii nu suspendă, pentru că în timpul de muncă nu poți face întâlniri în instituții”, a declarat Grădinaru.

Dinu Plîngău a făcut referire la legislația electorală și a punctat că oficialii care se implică în electorală trebuie să își suspende activitatea în calitate de funcționari publici. În același timp, el l-a critica pe deputatul PAS pentru o întrevedere avută în timpul zilei, la o universitate din Moldova.

„Legea spune clar, dacă vrei să te implici în campanie și ai funcție de demnitate publică, ești obligat să te suspenzi. Am dezvăluit enigma, de ce Guvernul și Parlamentul nu lucrează în ultima perioadă, pentru că nu au ore de lucru. Îi vezi pe la ora două cum împart gazete, și miniștri, și consilieri”, a comentat Plîngău.

Amintim că Maia Sandu anunța anterior că funcționarii publici care o vor susține în campania electorală vor degreva din funcții. În același timp, conform legislației în vigoare, președinta nu poate să renunțe la atribuțiile sale, chiar dacă a intrat în cursa electorală, pentru a obține un nou mandat.

#alegeri #campanie #Gradinaru #Plîngău #suspendare din functie

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.