Un om de afaceri din nordul țării a investit peste jumătate de milion de euro în construcția unei uzine de beton, care activează clandestin, de aproape doi ani, pe teritoriul orașului Edineț. Uzina a trezit mai multe semne de întrebare atât pentru locuitori, cât și pentru autorități, scrie tvn.md.

Uzina de beton este amplasată pe teritoriul fostei ferme piscicole din localitate, la zece metri distanță de lacul Moldavskoe și doar 25 de metri de casele oamenilor. Construcția acesteia a început în 2022, iar câteva luni mai târziu, potrivit oamenilor, a început să producă beton.

Primarul localității, Constantin Cojocaru afirmă că uzina a fost construită în lipsa avizelor necesare și activează ilegal.

„Ei au venit la primărie să le ofer o autorizație de construcție. Le-am spus că cum aduc avizul de la ecologie, le permit, conform inspectării făcute de lucrători mei pe domeniul construcției, totul arăta că, în rază imediat apropiată, este o casă de locuit. Și acest lucru m-a făcut să solicit un astfel de aviz. Un astfel de aviz, până în prezent, nu a fost prezentat. Consecutiv, noi am încercat de câteva ori să solicităm intrare înăuntru ca să vedem dacă într-adevăr așa sau nu. Vedem doar ce este după gard”, menționează primarul.

Inițial, Anatolii Gaidamașciuc, cel care a construit uzina a refuzat să vorbească cu jurnaliștii TV Nord. Însă după mai multe zile în care s-a insistat, antreprenorul a acceptat să vorbească cu reporterii. Potrivit lui, doar utilajul pentru această uzină de beton a costat peste jumătate de milion de euro, bani obținuți dintr-un proiect european.

„Această uzină a fost procurată cu un suport a unui program european. A fost finanțată de bani europeni prin programul Yield for Business. – În totalitate? La procurarea utilajului. Deja la devamare, la taxele vamale, la amenajarea teritoriului, la procurarea teritoriului, au fost banii întreprinderii. Valoarea proiectului acestui european este în jur la jumătate de milioane de euro”, a declarat Anatolii Gaidamașciuc.

Administratorul firmei neagă că uzina ar activa, potrivit lui pe teritoriu au loc lucrări de verificare a echipamentului. Mai mult, omul de afaceri se arată convins că în scurt timp va primi autorizația de mediu de la Agenția pentru Protecția Mediului. Acesta, însă, a ezitat să ne spună de ce nu a solicitat autorizația înainte de a începe construcția uzinei.

Conform datelor oficiale, uzina de beton din Edineț a fost construită de SRL „Siatrend”, firmă fondată și administrată de către Anatolii Gaidamașciuc. Firma activează din 2017 și își are adresa juridică în municipiul Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Locuitorii din zonă au bătut alarma imediat ce au realizat că această construcție ultramodernă nu are nimic în comun cu o fermă piscicolă, așa cum credeau inițial. Potrivit lor, uzina a fost construită în ciuda prevederilor legale și le dă multe bătăi de cap.

„Este zgomot mare și în afară de aceasta este colb când ei descarcă mașinile, vine spre noi mai ales când este vânt, sunt câteva case și repede ajunge la noi. Se mai duceau și la pescuit câteodată, treceau pe la marginea iazului și se duceau la roată, pe centură, era deschis acolo, acum ei au închis totul”, a mărturisit un locuitor.

Inspectoratul Pentru Protecția Mediului s-a adresat în instanța de judecată pentru a obliga agentul economic să le permită accesul pe teritoriul uzinei. Pe 4 iunie 2024, Judecătoria Edineț a emis o decizie care prevedea aplicarea unei amenzi administratorului SRL „Siatrend”, Anatolii Gaidamasciuc, în mărime de 10000 de lei, cu privarea dreptului de a-și desfășura activitatea timp de patru luni. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel și este în examinare.

#Edinet #neautorizată #uzină de beton

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.